( 27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu România)
A mai venit un 27 martie, ce ne-a trimis cu gândurile la cei care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri de la 1918. Prilejuită de eveniment la Biblioteca „Basarabia”, Filială a Bibliotecii „Vasile Voiculescu” din Buzău a avut loc Conferința „Personalități sorocene și contribuția lor la Actul Marii Uniri”. Moderator –Olga Gherghelegiu, președinta Organizației Obștești „Consiliul Unirii”. Doamna Olga de ani buni se manifestă ca o adevărată slujitoare a neamului și a credinței. Dumneaei, în discursul inaugural, s-a arătat mândră de Soroca și sorocenii care atunci în martie, 2018 au luat atitudine: „Deputații „Sfatului Țării” ne-au reprezentat în niște vremuri grele, poate mai cumplite decât cele pe care le trăim noi astăzi. Deaceea trebuie să avem recunoștință și prețuire și să ne înclinăm capul în fața memoriei lor. Conferința de astăzi este o conferință de cultură generală. Fiecare din noi, care ne considrăm soroceni și ne mândrim cu aceasta, trebuie să-i cunoaștem pe înaintașii noștri.”
După discursul inaugural erudita profesoară, dăruită cu har, Angela Zeamă de la Liceul ”Constantin Stere” a explicat clar și lămurit, argumentat și convingător cum s-au derulat evenimentele la acea vreme: „ Noi suntem obișnuiți să vorbim că trăim greu. Dacă am sta să ne raportam la ce a fost cu 107 ani în urmă, am înțelege că atunci era cu mult mai greu. Basarabia mai bine de 100 de ani s-a aflat în componența Imperiului Rus. O sută de ani în școli, în biserici, la adunări se vorbea în limba rusă. Să trăiască satul care a păstrat pe această palmă de pământ dintre Prut și Nistru, valorile noastre -limba română, obiceiurile și tradițiile strămoșești. Politica a fost atât de dură, încât se părea, cum spunea și Octavian Goga, că nu a mai rămas nici un simț românesc aici, între Prut și Nistru și nimeni nu credea că Basarabia va fi prima care se va uni cu România.” Pentru publicul prezent care nu știa ce era „Sfatul Țării” și cine intra în „Sfatul Țării” a explicat că din acest consiliu legislativ făceau parte oameni care aveau serviciu, aveau gospodării, pământ, vite și care se întâlneau seara după orele 8.00-9.00 și discutau până după miezul nopții. Doamna profesoară nu putea să nu remarce cu bucurie că în acest consiliu erau foarte mulți soroceni, ce au făcut istorie. Apoi a evocat două figuri sorocene – Constantin Stere- Titanul și Ion Codreanu –țăranul. Constantin Stere, născut la Ciripcău a ajuns în Siberia din motivul că nu a gândit așa cum trebuie, apoi a plecat în România, devenind Rectorul Universității din Iași, dar sufletul i-a rămas aici. Și visul lui dintotdeauna a fost ca Basarabia să se unească cu România. În mod de excepție a fost al 151-lea deputat în „Sfatul Țării”. Cu vocea lui fermă, convingătoare, cu logica de fier a putut convinge „Sfatul Țării” să voteze UNIREA. Alese cuvinte de recunoștință i s-au adus și lui Moș Ion Codreanu, care de fapt nu era un „moș”. La momentul constituirii Sfatului Țării avea doar 39 de ani, dar acest nume era o dovadă de respect pentru înțelepciunea sa populară și orientarea clară, neabătută, în problema națională.
La fel de explicit în cele relatate a fost și soțul doamnei Angela, profesorul de istorie de la Colegiul de Arte, domnul Mihai Zeamă, care le-a vorbit celor prezenți despre alte două personalități sorocene implicate plenar în pregătirea Actului Unirii. Este vorba de Vasile Sacară, președintele Zemstvei din Soroca și Simion Murafa.
Vasile Sacară s-a născut pe 6 aprilie, 1881 în satul Rudi într-o familie de mici boieri și a fost considerat un învățător –model cu o vastă cultură, pe care și-o desăvârșea prin lectură continuă. Simion Murafa a fost un jurist, fruntaș al mișcării naționale din Basarabia, publicist, promotor al culturii muzicale (n.12 mai, 1887 –d.20 august, 1917). A făcut studii liceale și universitare la Kiev, devenind licențiat în drept în 1912. La 20 august 1917 a fost asasinat împreună cu prietenul său Andrei Hodorogea de către trei militari ruși (după una din versiuni împușcați, după alta străpunși cu baionetele), adepți „ai rămânerii Basarabiei în granițele unei Rusii unitare”.
La 13 martie, 1918 sub președinția lui Vasile Sacară, adunarea unită a Semstvei și a Dumei din Soroca, au votat cu majoritate de voturi Moțiunea privind Unirea Basarabiei cu România.Vasile Sacară după Unirea Basarabiei cu România a fost primul prefect al Județului Soroca.
Demnă de admirat a fost prezența în program a profesoarei Ludmila Guzun cu elevele dumneaei, Adriana, Patricia și Sabrina de la liceul „Ion Creangă”. Dânsele au adus un omagiu iluștrilor înaintași Pan Halippa, Vasile Stroiescu, Cheorghe Năstase. Iar în concluzie au punctat câteva gânduri relevante despre ce a însemnat generația Unirii pentru generațiile următoare și ce înseamnă pentru generația tânără de astăzi. Gândul de final a fost că moștenirea generației 1918 este un îndemn la acțiune, la cunoaștere și la apărarea valorilor care definesc o națiune.
La eveniment a fost prezentă doamna Lucreția Precul, o mare patrioată româncă, născută pe 4 ianuarie 1935 la Soroca. Mama fiind din Baxanii Sorocii, iar tatăl militar se trăgea din Badragii Vechi, Edineț. Doamna Lucreția s-a refugiat împreună cu părinții în 1941 în România. De 40 de ani locuiește la Viena. Datorită dumneaei corul „Orantis” a ajuns de două ori la Festivalul Internațional de Colinde de la Viena, iar în decembrie, anul trecut două coruri unite, Orantins și Divinitate au strălucit pe scena de la primăria Viena. Familia dumneaei a avut tangențe cu Vasile Stroiecu. Bunica a fost verișoară cu marele filantrop. A revenit zilele acestea în Basarabia să-și mai revadă locurile natale. A dorit să fie prezentă la Conferință. Auditoriul a aplaudat-o în semn de recunoștință și respect.
Cu gând și îndemn la Unire a ieșit în fața publicului Anastasia Vataman, elevă la Colegiul de Arte „Nicolae Botgros” care a ales să ne vorbească despre unica femeie din „Sfatul Țării”, Elena Alistar, chiar dacă nu s-a născut în județul Soroca. Elena Alistar a fost medic, pedagog și om politic, militant activ pentru Unirea Basarabiei cu România. Elena Alistar s-a născut pe 1 iunie 1873 în comuna Vaisal, judeţul Ismail, Basarabia (azi satul Vasulievca din raionul Bolgrad, Ucraina), fiind fiica preotului Vasile Balan, un bun patriot român, înfocat activist basarabean pentru apărarea intereselor românilor basarabeni.
Compartimentul Vocile Unirii s-a încheiat cu discursul doamnei Ana Bejan despre Alexie Mateevici, Paul Vataman , Dumitru Iov și Emanuil Gavriliță, dar a făcut și completări la personalitatea lui Vasile Stroiescu. Omul Lumină care a fost un mare filantrop, descizând școli, biserici, spitale, biblioteci, universități.Vasile Stroiescu moștenise o mare avere și a vrut să o doneze toată Basarabiei, dar a fost refuzat de ocupația țaristă care se afla la putere atunci. Toți banii au fost donați în Transilvania. A murit într-o sărăcie lucie într-o cameră de hotel din București.
„Alexie Mateevici, Paul Vataman, Dumitru Iov și Emanuil Gavriliță nu au fost membri ai „Sfatului Țării”, dar și-au adus o mare contribuție la propășirea neamului românesc dintre Nistru și Prut”, a spus doamna Bejan. Dumnaei a oferit momente relevante din activitatea fiecăruia. Voind să cuprindă necuprinsul a mai adus în atenție momente hazlii din viața lui Moș Ion Codreanu. Și-a arătat satisfacția pentru dezvelirea la Chișinău a monumentului Reginei Maria și a anunțat publicul că sâmbătă și duminică (5-6 aprilie) la Vocea Basarabiei pot urmări un film documentar-artistic despre Regina Maria.
Conferința s-a încheiat cu un moment festiv, un colaj de cântece patriotice, prezentate de ansamblul „Crenguțele” de la Liceul „Ion Creangă”, ansamblu condus de Veronica Guțu.
Pe lângă faptul că evenimentul a fost un nou prilej de meditație și neuitare, cei prezenți, cred că au plecat acasă cu gândul că totuși Soroca este un loc binecuvântat de Dumnezeu și au înțeles că fără Credință, fără a ne cunoaște înaintașii, riscăm să fim înghițiți de vremuri. Dar ca să nu se întâmple acest lucru trebuie să cultivăm și să promovăm cu înțelepciune valorile, să facem tot ce putem face pentru a nu ne pierde identitatea.
Text și foto Nina Neculce
