“Viața m-a purtat pe aripile ei și le-am văzut pe toate”, cu aceste cuvinte a început să ne vorbească despre istoria sa, Nicolae Cazacu, din satul Corbu, raionul Dondușeni. Astăzi, ajuns în pragul celor 85 de ani, grijile îi sunt casa, grădina plină cu flori și pomii fructiferi din curte. Doar sufletul său mai poartă amprenta amintirilor a omului legendă.
Nicolae Cazacu știe despre război, dictatură, foamete și deportări, nu din auzite. La vârsta de 5 ani a rămas orfan, părinții fiindu-i deportați. Așa a vrut Domnul să nu se piardă în viață, spune domnul Nicolae, și prin muncă a ajuns om. După armată, apoi Institutul Politehnic a fost repartizat în Comitetul de planificare a Sovietului de miniștri a Moldovei. A lucrat în Combinatul auto Nr.4 din Chișinău, apoi în Aparatul principal al Ministerului de transport, iar în 1984 a fost transferat ca director al Bazei de transport auto Nr.9 din Dondușeni, unde a activat timp de 20 de ani.
- Venind aici, din 51 de întreprinderi a ministerului, la indicii de dezvoltare, colectivul era pe locul 50. Iar datorită cunoștințelor, reformelor și disciplinei, în doar un an de zile am luat drapelul raionului, locul I, după doi ani de zile și drapelul republicii, iar după trei ani de zile colectivul a primit drapelul Uniunii Sovietice, plus drapelul transmisibil și șapte ordine și medalii pentru colectiv, spune domnul Cazacu.
În 1988 era o dilemă în republică privind problema trasportării pasagerilor. Atunci, Nicolae Cazacu a inventat arenda autobusului, unde ieșind după poartă, șoferul devenea, director, contabil, șofer.
A mers cu pachetul de documente privind implimentarea acestei idei la Ministerul Transportului, unde după ce l-au auzit, l-au întrebat: “ Ai stat în pușcărie până acum, păi vei sta. Cum să încredințezi totul șoferului și încă fără bilete?”, căci atunci cum era: Нет учёта — нет социализма, spune fostul director.
Astfel, după implimentarea ideii, în trei luni de zile, Baza auto de la 50% de îndeplinire a planului a ajuns la 95-100%. Ulterior metoda a fost implimentată în toată republica, a fost practic o revoluție. Circa 25 de delegații din Uniunea Sovietică au venit la Dondușeni să vadă cum lucrează metoda. Pentru această realizare Nicolae Cazacu a fost decorat cu distincția “Om emerit al Republicii Moldova” și diploma „Lucrător emerit”.
A luptat neîncetat pentru eliberarea națională, fapt pentru care adesea a avut de suferit. Nu era privit cu ochi buni nici de unii dintre liderii politici aflați la guvernare, mai ales în perioada în care a fost președinte al raionului Dondușeni, și nu doar atunci, pentru că nu îi era frică să spună lucrurilor pe nume. Prieten apropiat al scriitorilor Ion Druță și Ion Moraru, Nicolae Cazacu se mândrește astăzi cu faptul că a contribuit la trezirea sentimentului de mândrie națională, a demonstrat, prin muncă, dedicare și o viziune curajoasă, că este posibil să schimbi nu doar propria viață, ci și destinele altora.
