Fără cravată cu Ivan Alexei

0
56

Cumsecădenia și hărnicia sunt principalele calități ale oamenilor din Hristici

Funcție: primar s.Hristici, r.Soroca
Născut: 27 noiembrie, 1954
Locul de baștină: s. Hristici
Zodia: Săgetător
Copii: 3 copii, două fete și un băiat
Calitate apreciată: Cumsecădenia

Hristici, locul de baștină

Rădăcinile mele se trag din satul Hristici, satul în care trăiesc și astăzi, sat cu oameni harnici și muncitori. Părinții au fost țărani, au lucrat în agricultură. În familie am fost trei frați, cu părere de rău doi au decedat, eu sunt mezinul.

Sfatul mamei

Părerea mea este că în ziua de azi unii părinții prea își alintă copiii, pe noi nu aveau când ne alinta părinții, au muncit mereu în agricultură, aveau norme de tutun, de aceea o parte din tinerețea mea am petrecut-o alături de părinți în câmp. Mama mereu îmi spunea “Învață Vanea, învață! Ca să nu prășești toată viața ca mine”. Le mulțumesc mult părinților pentru susținere, pentru posibilitatea de a face studii, pentru îndrumări, datorită lor, astăzi sunt cine sunt.

O altă copilărie

Copilăria mea a fost tot în satul Hristici, în condiții diferite față de acum, cu mulți copii și diverse jocuri. Atunci era altă viață, eram mulți copii, numai în mahala eram vre-o 20, aveam diferite ocupații, țurca, jocurile cu mingea, fotbal. Acum, sunt tot mai puțini copii, dacă seara mergi dintr-un capăt de sat în altul, nu întâlnești un copil, nu întâlnești o persoană, lumea se rărește în sat.

Amintiri și șotii

Dacă vorbim despre copilărie, îmi amintesc de niște șotii care mi-au rămas în amintire pentru întreaga viață. De exemplu, când aveam examene la sfârșit de an, trebuia să mergem la examene neapărat cu flori, și nu toți aveau flori acasă. Într-o seară, am mers cu alți copii pe ascuns la un mahalagiu și în timp ce rupeam flori, ne-am întâlnit cu o altă grupă de copii care făceau același lucru. Ne-am speriat unii de alții și am fugit în mijlocul satului. Când ne-am întâlnit, ei ne povesteau cum i-au fugărit pe ei, iar noi povesteam de noi, când de fapt noi am fugit unii de alții.

Studii

Studiile le-am făcut în satul natal. Spre bucuria tuturor celor care erau atunci, în sat erau două clase paralele, erau 400 de copii în școală. Am absolvit zece clase în satul Hristici, apoi armata, după armată am studiat la Sovhoz-Tehnicum de agronomie din Țaul, profesia de agronom de câmp. Am lucrat la Sovhoz-Tehnicum Agricol, am fost brigadier și apoi agronom. După situația creată în agricultură, nu mai este ce a fost, am dorit să am și eu un loc sub soare și am candidat pentru funcția de primar. Sătenii mi-au încredințat această funcție, lucru pentru care le mulțumesc. Mă strădui să fac față și să atrag proiecte pentru a dezvolta infrastructura satului Hristici.

Familie

Cu părere de rău, patru ani în urmă soția a decedat. Am trei copii, sunt aranjați toți la casele lor, au și ei familiile lor. Doi sunt în capitală, unul din copii trăiește mai aproape, în satul Zastânca. Mă strădui să-i țin grămăjoară, după posibilitățile care le am.


Calități cultivate copiilor

I-am învățat să fie oameni, să-și cunoască locul, să nu știe de mândrie. Cred că mi-a reușit acest lucru, să educ din copiii mei oameni, oameni învățați, realizați. Pentru mine este important că lucrează aici în țară, nu pleacă în străinătate.

Pasiunea pentru agricultură

Cândva am fost vânător, dar din păcate acum vârsta nu-mi mai permite să practic această ocupație. Pasiunea mea a fost și rămâne agricultura. Am pământ arabil, am livadă, încerc să fac față lucrurilor în acest domeniu, mă bucur de roade, deși devine tot mai greu de făcut față din cauza condițiilor climaterice care sunt în ultimul timp în țara noastră.

Muzica preferată

Îmi place muzica. Preferințele în muzică se schimbă odată cu vârsta. Îmi plac cântecele populare moldovenești.

Proiecte pentru sat

Nu o să spun că am venit în această funcție să fac schimbări radicale, nu sunt Făt Frumos din poveste să fac minuni, dar mi-am dorit să realizez ceva ca să rămână o urmă scrisă în istoria satului Hristici. Deși nu s-a realizat tot ce am planificat, pot spune că am reușit să atrag diferite proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii satului, lucru care mă strădui să-l fac și mai departe. Sincer să fiu, al treilea tur nu am vrut să particip la aceste întruniri sau să candidez pentru funcția de primar, dar pregătisem trei proiecte care mi-am dorit să le văd realizate. Mă mândresc cu faptul că am câștigat un proiect în cadrul Programului “Satul European”, un alt proiect este termoizolarea pereților la grădinița de copii, am trecut prima etapă și așteptăm a doua etapă, credem că va fi acceptat. Al treilea proiect este cu gazificarea, acum este spre sfârșit proiectarea, 95 % din volumul lucrărilor sunt efectuate. Sper mult ca până la sfârșitul mandatului să reușesc să realizez ceea ce am promis oamenilor.
De asemenea, avem și alte proiecte, cum ar fi stațiile de transfer pentru gunoi și asfaltarea drumului, o problemă prioritară pentru consăteni. În prezent, drumul de acces este în stare proastă și toți se plâng, iar datorită acestui proiect o să reușim să avem asfalt până în satul Hristici.

Sat cu oameni muncitori

Cel mai mult mi-aș dori ca satul să aibă oameni. În prezent, tineretul părăsește satul, lăsându-l fără locuitori. Apreciez la sătenii mei străduința lor de a munci, sunt niște oameni foarte muncitori. Aș dori să atragem proiecte pentru a deschide locuri de muncă. În satul Hristici sunt locuri de muncă disponibile, avem agenți economici care au livezi, grădină, de lucru este tot anul, dar mulți oameni pleacă motivând că salariile sunt mici sau alte motive. De fapt situația e similară cu multe alte sate, oamenii pleacă pentru a câștiga un venit mai bun.

Prietenia este esențială

Fără prieteni, viața ar fi mai complicată și mai închisă. Prietenii te ajută și îți oferă suport în momentele dificile. Chiar la un pahar de vin, te întâlnești cu prieteni și discuți, ai cu cine împărți bucuriile și nevoile, te mai plângi de una de alta, și în acele momente prietenii te ajută, îi ajuți tu pe ei. Alături de prietenii adevărați, treci mai ușor prin viață.

Timp pentru odihnă

Pentru că am pământ, zilele de sâmbătă și duminică sunt acolo. Ori trebuie de curățit livada, sau trebuie de cules merele, de semănat, de cultivat, de arat. De obicei, nu am prea mult timp liber, dar copiii mă încurajează să dau pământul în arendă și să îmi fac timp pentru odihnă și sănătate.

Cea mai fericită și cea mai tristă zi

Cea mai tristă zi a fost atunci când a decedat soția, după o boală cruntă, după șase ani de chin. Cea mai fericită zi a fost atunci când am format în doi o familie și atunci când au apărut copiii.

PUBLICITATE