Întreprinderea agricolă a lui Igor Olaru din Unchiteşti, Floreşti, nu e numeroasă, dar e puternică. Cei 13 angajaţi în frunte cu directorul au în grijă 550 de hectare de terenuri, dintre care de mai bine de jumătate din ele se cultivă producţie agricolă ecologică, testată conform standardelor. O roadă bună s-a obţinut aici la culturile de prima grupă, iar acum e în plină desfăşurare campania agricolă de toamnă.
- E harnic-foc, – îi puse notă directorul Igor Olaru mecanizatorului Lilian Botnaru, ce aduna în buncărul combinei sale seminţele de floarea soarelui. – Pe zi strânge câte 40-50 de tone. Iar la primul seceriş a recoltat peste 600 tone de grâu.
Lilian anterior muncea cu „Niva”, iar când gospodăria a procurat o combină de marcă germană, directorul i-a încredinţat-o lui. - E mai uşor şi mai plăcut să lucrezi cu aşa maşină. Şi aer condiţionat în cabină am, şi nu-s plin de colb, ca înainte, – ne-a comunicat mecanizatorul fruntaş în timp ce descărca buncărul în caroseria tractorului condus de Constantin Puşcaş.
- La o rută duc câte 5 tone de răsărită, adică câte două buncăre ale combinei lui Lilian. Astăzi e a treia, dar până în seară mai fac vreo patru rute, – zice mecanizatorul.
Constantin Puşcaş e tractorist de vocaţie. Tatăl său Vasile, tot mecanizator a fost şi, ca şi fiul absolviseră şcoala profesională din Cuhureşti. Un învăţător din sat ziseră pe timpuri: „Cât de bine nu ar învăţa Costel, tot tractorist o să fie”. - Parcă a prorocit acel dascăl şcolar, căci badea Costea deja 40 de ani lucrează pământul. La semănat nu are concurenţi. Iată şi câmpul acesta, unde suntem noi, tot el l-a însămânțat, – concluzionează Igor Olaru.
Masivul din Valea Dumbravei de 81 de hectare e unu mai separat de alte terenuri, căci seminţele măşcate-vărgate de floarea soarelui de hibridul Badler destinate pentru miez, sunt crescute absolut fără chimicale. La transportarea lor până la făţare e drum lung, de aproape o oră, de aceea în acest proces sunt antrenate un camion şi două tractoare cu remorcă.
Între timp buncărul combinei lui Lilian iarăşi se umpluse şi la descărcare trase remorca Alexandru Moraru, care tot şcoala de la Cuhureşti o absolvise cu două decenii în urmă şi de atunci de pe tractor nu se coboară. - Ne străduim să muncim bine, – zice el. – Directorul deja ne-a repartizat drept plată suplimentară grâu, orz, mazăre. Iar salariul de bază îl primim în fiecare lună până la data de 10, chiar şi în timpul iernii.
Pe acest câmp – concomitent cu recoltarea, se execută şi pregătirea solului pentru semănatul de toamnă. Fără oprire cu tocatorul de rămăşiţe agricole munceşte Vladimir Cutughin. Aici o să crească grâu de soiul „Spelta”, ce în componenţă are un avansat procent de gluten – chiar circa 40 la sută, folosit în patiserie şi cea mai mare parte e destinat exportului.
Igor Olaru, în timpul zilelor mai tensionate, îşi cheamă „sub drapel” prietenii. Iată Ilie Sîrghi, cu propriul camion a venit din satul Vertiujeni şi participă la transportarea roadei, iar Timofei Palii din altă localitate lucrează la făţare la ales seminţele pentru semănatul grâului împreună cu mecanicul Oleg Furdui.
Roadă nouă în depozite nu se lasă pentru mult timp. Aici, după producţie calitativă, în special după seminţele de floarea soarelui stau în rând camioanele de mare tonaj. - Marfa bună e cerută, însă, cu regret, nu întotdeauna are şi un preţ bun, – spune directorul Igor Olaru. – Dar nu ne dăm bătuţi. Până ne va veni ajutor din exterior, ne bazăm pe forţele proprii şi mergem înainte.
E un mare optimist acest Igor Olaru. Pe aşa oameni ca dânsul şi se mai ţine agricultura în ţară.
Boris TODIREL
Foto Natalia IACUBOVICI
PUBLICITATE
