Pasiune împletită cu inteligență

0
106

Suntem în luna octombrie, luna când marcăm frumoasa sărbătoare –ZIUA PROFESORULUI. Profesoara de educație tehnologică cu grad didactic II din imagine, locuiește în satul Popeștii de Jos, raionul Drochia și muncește în prezent la Liceul „Ștefan cel Mare” din centrul raional, dând contur aspirațiilor sale. Anul acesta rotungește 45 de ani de activitate, dintre care peste 40 i-a consacrat gimnaziului din satul de baștină. A muncit la școala din satul natal până la închiderea instituției. Școala se bucura că o are și ea se bucura că i s-a oferit acest prilej fericit de a face ceva util pentru copiii satului și pentru sine. Îi zice VALENTINA MAXIM. Drumul spre pedagogie l-a început la Școala pedagogică din Lipcani, apoi a mers la facultate la Institutul Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți.
O cunosc din anii de școală. Am învățat în clase paralele în clasele a IX-a și a X-a la școala medie,Popeștii de Sus. Era o elevă harnică, îndrăgostită de frumos, de opera lui Dumitru Matcovschi.
A fost una din surprizele plăcute s-o reîntâlnesc după mulți ani la Sărbătoarea satului Popeștii de Jos din cadrul Proiectului „Nici un sat fără concert”. M-a surprins povestind inspirat despre colacii ritualici de diferite forme și mărimi, expuși spre bucuria ochilor și sufletelor vizitatorilor. Am privit cu încântare și admirație expoziția de lucrări ale foștilor elevi „Satul meu –vatră aleasă, cât de bine e acasă”. „Copiii au plecat, dar opera lor a rămas. Toate aceste obiecte, confecționate de elevi, le-am păstrat în școală. Unele din ele au peste 30 de ani, dar deoarece școala s-a închis, am hotărât să le păstrez la mine acasă până vom organiza Muzeul Satului”, a menționat doamna Valentina. Admiram operele elevilor și o ascultam cu câtă pasiune îmi vorbea despre fiecare lucrare, confecționată de foștii ei elevi. Impresionantă compoziția „Graiul Rădăcinilor”. Copiii, îndrumați de profesoară, care e îndrăgostită de lemn, au dat sens mai multor rădăcini pe care le-au modelat, le-au șlefuit, dându-le o nouă viață.
Valentina Maxim a învățat sute de elevi ce înseamnă marea artă a sculpturii, picturii, croșetării. A muncit și muncește în școală nu pentru bani, ci pentru satisfacția sufletească. Îi place ceea ce face. În afară de munca cu elevii, care te învață să înveți toată viața, se implică cu dăruire în activități de voluntariat, cum sunt diverse lucrări la biserică, aducerea în ordine a cimitirului, colectare de ajutoare pentru consătenii aflați în dificultate, etc. Bucuriile dumneaei se înmulțesc nu numai de la munca în școală, ci și de la cei doi copii, care locuiesc și muncesc în Soroca și care i-au adus trei nepoți și o nepoată. Soțul i-a decedat acum 6 ani. Duce gospodăria singură, dar nu se plânge de greutăți. Pasiunea împletită cu inteligența o ridică deasupra grijilor materiale și a zbuciumului cotidian. Prețuiește viața și știe să se bucure de fiecare zi trăită.
Multă sănătate și încă multe-multe zile senine de bucurie pline, dragă doamnă VALENTINA MAXIM! La mulți ani, cu ocazia Zilei Internaționale a Profesorului!
Text Nina Neculce

PUBLICITATE