Cetatea Soroca-altarul conștiinței naționale

0
181

De la 1999 încoace când merg sau trimit gândurile la Cetatea Soroca, pe buze îmi răsar cuvintele lui Adrian Păunescu: „ La Soroca în Cetate/ Mi-aud inima cum bate/ În Cetatea noastră  sfântă/ Mi-aud inima cum cântă.” Sunt cuvinte pe care regretatul poet le rostea într-un interviu, ce l-am realizat în cadrul festivităților prilejuite de cei 500 de ani de la prima atestare documentară a orașului Soroca. Noi mai zicem: la Soroca în Cetate inima lui Ștefan bate.

   I-am auzit inima lui Ștefan pe 2 iulie și în acest an la Soroca la Cetate.  Măritul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt a fost cinstit prin două spectacole. În prima jumătate a zilei Secția Cultură și Turism în parteneriat cu Vicariatul de Soroca, Episcop Ioan Moșneguțu, au prezentat un program de sărbătoare. Iar seara Episcopia de Bălți, Episcop PS Antonie a venit cu spectacolul comemorativ „Sfântul Ștefan cel Mare – atletul lui Hristos”, ediția a III-a.

Sfântul Ștefan cel Mare – atletul lui Hristos

    Seara a fost magnifică. Soroceni și oaspeți veniți din alte localități s-au adunat în fața Cetății la spectacol. Evenimentul cultural-religios a fost organizat de Episcopia de Bălţi (fostă a Hotinului) în parteneriat cu Consulatul General al României la Bălţi, AO „Asociația pentru Conservarea Patrimoniului Cultural” din Bălţi şi Direcţia Învăţământ Soroca. Și în 2019, și în 2021 și în acest 2 iulie programul a încălzit sufletele celor prezenți, a venit ca o răzbunare a frumuseții pe urâțenie, vorba lui Grigore Vieru, ca o fereastră deschisă spre Țară.

    Actori din trupa Teatrului „Prometeu” de la Palatul de Cultură Soroca în rol de străjerii ai Cetății au dat semnalul cu buciumile. Porțile s-au deschis și actorul, regizorul, directorul Teatrului „Prometeu”, Iurie Babii, i-a conferit și de astă dată chipului lui Ștefan o alură distinctă, interpretând un fragment din „Apus de Soare” de Barbu Ștefănescu Delavrancea. În puține cuvinte le-a explicat celor prezenți cum înțelegea Ștefan să conducă țara, încheind cu binecunoscutul îndemn: „Tineti minte cuvintele lui Stefan, care v-a fost baci pânã la adânci bãtrânețe… cã Moldova n-a fost a strãmosilor mei, n-a fost a mea si nu este a voastrã, ci a urmasilor vostri si a urmasilor urmasilor vostri în veacul vecilor….

  A urmat binecuvântarea Preasfințitului Antonie și vocile Corului preoțesc pastoral „Mitropolit Visarion Puiu”al Episcopiei de Bălți, condus de părintele arhidiacon, Mihai Anton. Corul a interpretat o rugăciune către sfinții români,Troparul lui Ștefan și cântecul „ Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare”.

  Prezent la eveniment, Consulul General al României la Bălți, Petrișor Ionel Dumitrescu a amintit că ziua de 2 iulie este o zi sfântă. Creștinii ortodocși îl comemorează pe Ștefan cel Mare și Sfânt, Domnitor al Moldovei și apărător al creștinătății, canonizat de Biseria Ortodoxă Română pe 20 iunie, 1992. Excelența Sa a accentuat: „Cum am spus şi la ediţia precedentă, suntem determinaţi şi nu vom ieşi niciodată din idealurile pe care Marele Voievod le-a împărtăşit. Trimitem gândul nostru acolo în ceruri și îi promitem încă o dată că vom urma aceste idealuri și le vom duce mai departe”.

  Vicepreședintele raionului, Iurie Tănase avea să spună: „Dacă Ștefan cel Mare s-ar fi ghidat în activitatea sa, așa cum pe alocuri o facem noi, vă asigur că astăzi acest pământ era populat de altcineva, numai nu de români. El a stat strajă la hotare, a luptat pentru Neam, Țară și Credință. Credința ne-a unit și ne unește și în continuare.”

 Cu drag de neam și obicei ne-au cântat membrele ansamblului etno-folcloric „Altița” de la Centrul de Cultură și Tineret din orașul Bălți, conduse de Carolina Gașciuc. Au fost cântece izvorâte din durerea neamului nostru și din dorința ca „noi cu toții grămăjoară/să ne bucurăm de Țară,/ de pământul nostru Sfânt/de la Ștefan moștenit”.

Lecția de istorie

    Ștefan cel Mare  s-a nãscut la Borzesti, din pãrinti bine-credinciosi crestini, Voievodul Bogdan al II-lea si doamna sa Maria-Mãlina Oltea, arãtându-se din fragedã copilãrie cu deosebitã dragoste fatã de tarã si credinta strãmoseascã. Despre personalitatea Marelui Domnitor a vorbit foarte pe larg profesoara de istorie de la Liceul „Constantin Stere” Soroca, Angela Zeamă. Din lecția de istorie prezntată, cei care nu știau au aflat de ce poporul i-a spus lui Ștefan al III-lea: Bun, Mare și Sfânt. Măritul Voievod a fost Bun pentru faptele sale de milostenie, Mare pentru iscusința cu care a condus țara cu dreptate, Sfânt pentru lucrarea lui întru apărarea întregii creștinătăți și zidirea unui număr mare de biserici și mănăstiri.

   Au urmat cele mai frumoase, profund patriotice cântece  din repertoriul lui Ion și a Doinei Aldea –Teodorovici: „Pentru ea”, „Maluri de Prut”, „Trei culori”, interpretate de voci tinere și promițătoare din orașul Bălți – două nume despre care cu siguranță vom mai auzi –Dina Morari și Valeriu Cebanu. Melodiile au fost aplaudate în picioare.

  Răscolitor și atingător au cântat în fața publicului soliștii și orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru” de la Palatul Municipal de Cultură din orașul Bălți, condusă de Mihai Verhovețchi. „Din Moldova lui Ștefan”, „Acasă-i România”, „Moldovenii când se strâng” au fost cântecele intrpretate de o altă tânără cu voce dăruită de Sus, Stela Melnic-Cotobai. Acompaniați de orchestră, Valeriu Cebanu a mai interpretat „Țara mea nu-i de vânzare”, iar Dina Morari- renumita melodie, imnul românilor din Bucovina, „Cântă cucu-n Bucovina”.

 „Din Soroca la Bacău toți suntem de neamul meu…”

   Cu inimă română și cu dragoste de neam ne-au spălat cu drag pe suflet Remus Fandarac de la Iași și interpreta de muzică populară, Maria Șalaru de la Bacău. Remus este coordonatorul Departamentului de asistență socială din cadrul ASCIOR și ne-a interprtat o piesă dspre Ștefan cel Mare în premieră absolută. Iar doamna Maria este profesoară de canto la Școala de Arte și Meserii din Bacău, o păstrătoare de tradiții și o îndrăgostită de la pământ până la cer de folclor. Promovează cu dăruire și cântecul, și portul popular. Ea a trimis spre inimile spectatorilor câteva piese de pe albumul „ Veniți românași acasă”, înregistrate cu orchestra „Barbu Lăutaru”.  Interpreta a venit la Soroca în calitate de invitată specială și a mărturisit că este pentru prima oară în acest oarș de la margine de Țară, dar și-ar dori să mai revină.

Cu căldură și emoție a fost primit de public și cântecul „Doamne, păzește-mi Țara” interpretat de Remus, Stela, Carolina, Dina, Maria și Valeriu, un cântec care are în refren cuvintele: „Din Soroca la Bacău /Toți suntem de neamul meu/ De la Mare în Carpați/ Toți suntem ca niște frați.”

 Cireașa pe tort a pus-o prietenul drag al sorocenilor, unionistul convins, Viorel Burlacu. Viorel a ridicat publicul în picioare aproape la toate piesele patriotice interpretate, primite de unii spectatori cu lacrima. Cu lacrima am ascultat și eu „Rugă pentru Basarabia” pe versuri de scritorul basarabean, Ion Buzdugan, erou al Unirii Basarabiei cu Patria-mamă, mare patriot al neamului nostru.

  Concluziile i-au aparținut PS Antonie. Înainte de a aduce mulțumiri și a înmâna Diplome tuturor celora care au contribuit la organizarea spectacolului, PS a accentuat că Sfântul Ștefan a rămas în conștiința contemporanilor, dar și a urmașilor lui ca un om al lui Dumnezeu. El s-a încredințat lui Dumnezeu și poporului prin sfânta biserică. Un astfel de domnitor nu avut până atunci Țara Moldovei și nici după aceea.

 La fel ca și la edițiile trecute împreună cu artiștii toată lumea a cântat „Când a fost să moară Ștefan” ca o rugăciune de mulțumire adusă Sfântului Ștefan pentru că ne străjuiește de acolo din ceruri până în prezent.

   Spectacolul a fost prezentat de drăguța Liliana Lungu de la Fălșeti și interpretul Veleriu Cebanu de la Bălți.

                                         Text-Nina Neculce

                                          Foto- Nina Neculce și Mihai Anton

PUBLICITATE