Fără cravată cu Oleg Podborschi

0
457

”Am trăit frățește și prietenește, cu toate că uneori aveam viziuni politice diferite. Veneam cu dragoste acasă, pentru că eram așteptați”.

CARTE DE VIZITĂ

Funcție: Primarul com.Văscăuți, raionul Florești

Născut: 2 ianuarie 1962, în satul Văscăuți, raionul Florești

Carieră: 40 de ani de activitate

Familia: soția, două fiice, doi nepoți

Zodia:Capricorn

Culoarea preferată:Verde

Mâncarea preferată:Colțunașii

Anotimpul preferat: Primăvara

Cât de des purtați cravata?

Cravata o port foarte rar, doar atunci când în sat sunt anumite festivități.

Cum este Oleg Podborschi fără cravată?

Un om sincer, punctual, sociabil, prețuiesc timpul petrecut în familie și cu prietenii.

De unde începe drumul vieții?

M-am născut aici la Văscăuți, într-o familie cu rădăcini poloneze. Tata a fost președintele sovietului sătesc, iar mama a lucrat la școala internat, bucătăreasă. Am crescut 3 frați. Fratele mai mare este Anatol Podborschi, arhitect în or. Soroca, din păcate nu mai este printer noi. Fratele mijlociu, Valeriu,  este șef de catedra la Universitatea Tehnică. Apropo sculptura care sta la intrarea în mun. Soroca, este creată de el. Eu sunt mezinul.

Fiind fratele mai mic, ați fost mai răsfățat cumva în familie?

Noi alintați nu am fost niciodată, dar nici bătaie nu am luam. Mama ne mai dogenia, iar tata, ”papa”cum îi spuneam noi, ne învăța, să nu facem rău.

Ați fost un copil șotios?

Șotii am făcut, ca și toți copiii. Pe când aveam 3 ani, am mers singur vreo 5 km, la bunica la Cuhureștii de Sus. Toți mă căutau. La săniuș plecam dimineața și veneam acasă seara.

Dar elev, ați fost exemplar?

Da, am iubit cartea, am învățat foarte bine. Fiindcă trăiam lânga școala internat, și mama lucra aici, am studiat la școala internat și apoi am absolvit gimnaziul din s. Cuhureștii de Sus.

Cu ce profesor mergeți prin viață ?

Cu primul meu profesor, Andrei Mitrica, a fost un om deosebit,  Petru Penteac,de la școala internat, Nicolae Ciuntu, sunt niște oameni inteligenți și cumsecade.

Cum erau sărbătorile acasă, la mama?

Nu a fost sărbătoare să nu venim acasă la părinți. De Paște, Crăciun, Hram, zile de naștere, am trăit frățește și prietenește, cu toate că uneori aveam viziuni politice diferite. Veneam cu dragoste pentru că eram așteptați de părinți.

Cum arăta o duminică perfectă acasă?

Duminica noi nu lucram. Eu mergeam la pescuit, Anatolie, iubea sportul, sculptura, iar Valeriu, picta.

Prima dragoste?

Prima dragoste este soția mea, anul acesta împlinit 40 ani de căsnicie. Ne-am cunoscut încă de pe băncile  școalii  internat, am prietenit 9 ani, m-a așteptat din armat. Armata am făcut-o la flotă, pentru că eram marinar,soția la universitate, era poreclită ”mareacica”. Soția este  pedagog de profesie, a lucrat în sat, iar acum activează în cadrul Casei Comunitare din or.Florești. Când am revenit din armată, am jucat nunta, s-au născut două fete, mândria noastră, ne bucurăm că sunt în Moldova. Fiica mai mare activează într-un proiect american, cu sediul la Chișinău, iar  cea mică , locuiește în Băcioi și ne-a adus doi nepoței, pe Eva și Marc.

Cum a fost nunta?

Nunta am jucat-o la Văscăuți, pe 16 octombrie 1982, la care a participat tot satul. A fost o nuntă frumoasă, veselă, cu vioară, nai, trompetă, am avut niște muzicați iscusiți, familia Odobescu de la Florești,

Cum este Oleg Podborschi ca tată, bunic?

Întotdeauna am fost în relație de prietenie cu fetele mele, în așa relație sunt și cu nepoțeii.

Cum este o duminică perfectă, astăzi, în familia Podborschi?

Tot timpul mi-a plăcut să merg la pescuit, să mă odihnesc pe malul iazului. Acum duminica, soția merge la biserică, iar eu mă odihnesc acasă. Îmi plac albinile, doar că am prea puțin timp liber.

Ce ați învățat de la părinți?

De la părinți am învățat să fiu modest, sincer, punctual. Tata mereu ne spunea, ca să fim de ajutor și să nu facem rău.

Cea mai fericită zi din viața dstră?

Cea mai fericită zi a fost când s-au născut fetele mele, nepoții. Consider că o zi  este fericită odată ce te-ai trezit, și e pace și liniște în țară și în lume.

Cea mai tristă zi din viață?

Cea mai tristă zi a fost atunci când am petrecut părinții și pe fratele mai mare.

Ce vă liniștește?

Natura din Văscăuți.

Sunteți un conducător sever?

Nu. Dar îmi place ca fiecare să-și facă lucrul cu demnitate. Am un colectiv minunat, punctual și responsabil.

Ce calități trebuie să aibă un primar bun?

 Să fie om cu oamenii.

Ce calități apreciați la oameni?

Omenia, stima, punctualitatea. Un bun exemplu sunt oamenii din Văscăuți.

Primii bani câștigați și pe ce i-ați cheltuit?

Primii banii cred că i-am făcut pe când aveam 3 ani, la colindat. După colindă număram banii și mergeam la magazinul de la Cuhureștii de Sus, de unde îmi cumpăm patine.

Banii aduc fericirea ?

Nu, dar și fără ei e greu.

La ce visați?

Visul meu este ca toți băștinașii să revină în țară, să fie locuri de muncă, iar satul să redevină ca altădată, zgomotos și tânăr.

Oleg Podborschi este un om fericit?

Da. Am familie, copii, casă, am sădit un copac și sunt fericit pentru că pot ajuta și face bine oamenilor.

Un mesaj pentru cei care ne citesc?

Doresc la fiecare sănătate, pace în țară, iar copii să fie lângă părinți.

PUBLICITATE