LEACURI DE LA BUNICA

0
28

Câţi dintre voi mai folosiţi astăzi leacuri de la bunica? Este uşor să le dăm uitării cu atâtea medicamente la îndemână, însă acestea sunt cu adevărat eficiente, deoarece izvorăsc din experienţa şi cunoştinţele bunicilor noştri, cei care ştiu cel mai bine tainele plantelor şi cele mai surprinzătoare leacuri pentru răceală, lovituri şi alte probleme de sănătate.

Am promis pentru rubrica de azi să aflăm, ce cunosc cititorii noştri despre plantele medicinale şi dacă, acum, în vacanţă, practică adunatul lor pentru ceaiuri, infuzii. Câmpiile abundă de buruieni lecuitoare care îşi dăruie tuturor aromele îmbătătoare. Deci, tema pentru discuţie este „Leacuri de la bunica: atunci când simplitatea se împleteşte cu natura”.
Mai jos vă aştern cu drag o parte din aşa-numitele leacuri băbeşti pe care cititorii noştri ni le-au împărtăşit şi pe care unii dintre ei chiar le folosesc în continuare:
“Ştiu că răceam şi tuşeam în copilărie, iar bunica îmi dădea un fel de ceai din coji de ceapă (recunosc, mi se părea oribil), dar care dădea rezultate clare.” (Corina).
“Un leac ce-l ştiu de la bunica mă ajută mereu când mă doare spatele: pun o compresă formată din hrean ras stropită cu alcool sanitar şi stau aşa 3 ore, după 2 zile nu mai doare şi mă scapă şi de fizioterapie.” (Vera).
“De la bunica ştiu că pentru tratarea conjunctivitei, se pune o lingură de lemn uşor încălzită şi ţinută la locul dureros. Mie mi-a trecut cu acest leac. Şi pentru tuse, ţin minte cum bunica scobea o ridiche neagră şi punea miere şi lăsa să se formeze un lichid şi apoi se lua de câte ori aveai nevoie.” (Cristina).


“Mă tăiam foarte des la degetele mâinii, iar bunica îmi făcea o pastă din făină albă de grâu şi smântână. Nu ştiu dacă vindeca, dar ţin minte că alina durerea!”. (Irina).
“M-am ars la mână când puneam bulion fierbinte în sticle şi imediat am dat cu albuş crud de ou şi am lăsat să facă o crustă; nu am mai avut nimic, nici măcar un pic de piele iritată!”. (Veronica ).

Iată şi alte păreri:

Ana Chilat, satul Teleşeuca, Donduşeni:


-Eu am iniţiat o afacere – o pensiune în gospodăria proprie, care se numeşte “Hanul Nordic”. Vara asta am primit primii copii care se odihnesc aici. Toţi sunt orăşeni şi cu mare drag se odihnesc aici, în Teleşeuca. Noi am amenajat şi dormitoare, şi o frumoasă cantina, şi ograda cu foişoare, toate necesare pentru odihnă. Copiii stau câte o săptămână,apoi vin alţii. Zilele acestea am adunat, toţi împreună zmeură, iar spre seară, am fiert dulceaţă. Am adunat şi frunze de gutuie şi mintă. Le-am pus la uscat într-un loc umbros, iar la iarnă, vom face ceai aromat.

Maria Cepoi, profesoară de limbă română la gimnaziul din satul Ochiul Alb, Drochia:

  • Ştiu o metodă de leac foarte efectiv – pentru tuse, pune sare grunjoasă într-un săculeţ de bumbac, leagă săculeţul şi pune-l la încălzit în cuptor. Aplică săculeţul astfel încălzit pe pieptul copilului şi lasă-l acolo până se răceşte. Poţi repeta operaţiunea cu alt săculeţ încălzit între timp. Când eram mică, pe timp de vară mai mereu mă înţepau viespile. Bunica mea îmi dădea o frunză de pătlagină spălată şi mă frecăm în locul respectiv, îmi trecea imediat mâncărimea, durerea şi nici locul nu mi se umfla! Am doi nepoţi, iar fiica, Olivia, este medic. Dar nu se împotriveşte când îi dau asemenea sfaturi şi ei.

Ana Samarin, studentă, facultatea de psihologie, Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău:


-În data de opt iulie, finisăm un atelier turistic, la care participă, începând cu 14 iunie, curent, elevi din raionul Soroca. Am vizitat mai multe localități turistice, ca “Lumânarea Recunoştinţei”, Râpa lui Bechir, Soroca, colina Casca, Cremenciug, şi altele. Pe lângă vizitarea locurilor frumoase, am inclus şi lucrări de salubrizare. Îmi pare rău că s-a ratat ocazia de a aduna ierburi de leac. Ar fi fost foarte interesant, căci multe trasee turistice duc prin păduri, câmpii. Este o idee bună pentru alte ateliere turistice, de ce nu?

Marina Uspenscaia, profesoară, liceul “Alexandru Puşkin”, Soroca:

  • Eu mă ocup cu floristica, într-un fel, căci confecţionez flori decorative şi le utilizez drept accesorii la lucrările mele. Ţin minte, că bunica mea mă punea să rup o plantă rostopască dacă îmi amintesc bine cum se numeşte. Are o sevă gălbuie şi cu ea să mă dau pe negul pe care îl aveam pe deget. Bun sau nu leacul, ideea este că astăzi nu mai am acel neg.

Ilinca Ilieş, elevă, clasa a unsprezecea, liceul “Petru Rareş”, Soroca:


-Eu ador poeziile Marelui Eminescu. În genere, recitatul este o pasiune mai veche a mea. Recent, în ziua de 15 iunie, am participat la o manifestare literar-artistică, dedicată lui Eminescu, în parcul ce îi poartă numele. Am recitat, împreună cu un coleg de clasă, o frumoasă poezie. În genere, florile au fost magnifice teme de inspiraţie pentru Eminescu. Eu vreau să povestesc despre un caz, la fel legat de leacurile bunicii, din viaţa mea. Într-o seară, când mă pregăteam de ziua de naştere a prietenei mele, m-am ars cu ondulatorul de păr pe gât atât de tare, încât nu-mi trecea cu aproape nimic. Noroc de bunica care mi-a recomandat seva de aloe vera şi doar aşa mi-a trecut şi usturimea, nelăsându-mi cicatrice.

Gheorghe Donos, naist, conducător de ansamblu, conducător artistic
într-o grădiniţă de copii din Chişinău:


-Sunt şi eu de origine de la nordul republicii, doar că acum locuiesc în capitală. Am şi eu câteva rețete păstrate în memoria mea de la bunica. Să zicem, o foiţă albă de ceapă puţin pusă pe plită, se așează peste furuncul şi într-un timp scurt ea începe “a lucra” şi rana nu mai doare atât de rău, plus că se grăbeşte vindecarea. Plus la asta, pe când eram mic, bunica ne dădea, la fel şi mama pe urmă, prune uscate, sau zeamă de la prunele uscate lăsate în apă atunci când avem probleme cu constipaţia.


P. S. Tu ce leacuri de la bunica ştii? Pentru anumite probleme de sănătate, acestea se dovedesc a fi cea mai simplă şi cea mai eficientă rezolvare! Vă îndemnăm să ne scrieţi la adresa vechi, căci pentru data viitoare, rămâne aceeași temă pentru acasă – este „Leacuri de la bunica: atunci când simplitatea se împleteşte cu natura”. Adresa este aceeași: elena-spinei@mail.ru sau FB elena Spinei.

PUBLICITATE