Viața vine cu probleme, mai ales viața publică. Dar, pentru fiecare problemă există, cel puțin, o soluție. Care le sunt problemele și care le sunt soluțiile? Despre aceasta am întrebat primarii localităților din nordul țării într-o nouă parte a rubricii noastre.
Alo, primăria? Care-i problema?

Andronii Mitrica
Primarul s. Țaul, r-nul Dondușeni
Problema:
Problema cea mai mare în satul Țaul este aprovizionarea cu apă – au secat fântânile.
O altă problemă: de mulți ani muncim la restaurarea Conacului „A. Pommer” din parcul din satul Țaul. Conacul cu parc dendrologic, de 62 de hectare. Am înaintat proiectul de finanțare și pentru parcul de sus. Am câștigat proiectul oferit de Guvern, de 27 de milioane pentru restaurare, dar am „câștigat” și o problemă mare – contribuția noastră urmează a fi de zece la sută din suma menționată. 2,7 milioane de lei este partea cu care trebuie să vină administrația publică locală. O sumă foarte mare pentru noi.
Ce se face:
Ce ține de prima problemă menționată, acum, beneficiem de proiectul „Satul European” ca să aprovizionăm cu apă potabilă o parte din sat. Până la anul nou, acesta urmează să fie finalizat. Planificăm, în anul viitor, să finalizăm asigurarea cu apă a întregului sat, astfel ca fiecare gospodar să aibă apă la el în gospodărie.
Legat de reabilitarea Conacului și a parcului, în general, ne vom adresa și Guvernului să ne ajute în contribuție, vom apela și la locuitorii satului Țaul, la fel și diasporei – celor care au plecat din sat dar nu au uitat de sat. Suntem înfrățiți cu două localități din România, așa că sperăm că va veni un sprijin și de la Dumnealor. O să ne adresăm pentru ajutor și Consiliului Raional și sper că și acesta va fi alături de noi.

Dumitru Cuțchi
Primarul c. Cotova, r-nul Drochia
Problema:
Ne confruntăm cu problema angajării în câmpul muncii, tinerii pleacă, lipsesc oamenii. Lipsesc cadrele, cele didactice, inclusiv. E o problemă generală care ne vizează nu doar pe noi, dar ne afectează și pe noi. Pe lângă faptul că lumea pleacă și nu are cine lucra, se mai adaugă și problema pământului lăsat pășune – mulți agenți economici nu-și asumă responsabilitatea de a prelucra terenul agricol, de a-l ara, cel puțin…
La alte probleme, avem mulți câini vagabonzi, deșeurile care nu sunt stocate în locurile amenajate special pentru asta și sunt aruncate în alte locuri decât cele destinate. Chiar dacă primăria oferă serviciul de colecare a deșeurilor, unii oameni își aruncă gunoiul peste tot, inclusiv pe marginea drumului.
Ce se face sau de ce nu se face:
Am pus la punct colectarea deșeurilor, este oferit tractorul, la fel și angajatul care prestează serviciul de colectare, nu vrem să ajungem la amenzi, dar cred că spre asta o să mergem, pe calea sancțiunilor. Cadru legal există pentru asta.
Ce ține de câini, e o problemă care ne cam depășește: ne-am adresat instanțelor „de mai sus” dar de acolo nu a venit o rezolvare a problemei date – așa și nu s-a mai hotărât nimic. Așa că aceasta rămâne pe seama administrației publice locale. Nu este o pârghie legală pentru a-i „anihhila”, ca să spun „nimici”, sau de a-i transmite unui azil pentru animale.

Sveatoslav Hîncu
Primarul c. Prodănești, r-nul Florești
Problema:
Drumurile locale care sunt în variantă albă. Drumul se deteriorează: în locurile în care au fost efectuate lucrări de gazificare sau a fost tras apeductul, dar și în alte părți, acolo unde perioada rece și precipitațiile își spun cuvântul.
A fost problema deșeurilor – când am venit eu pimar, și sunt peste 26 de ani de atunci, erau vreo 22 de grămezi de gunoi împrăștiate prin toate părțile satului.
Ce se face:
Drumurile locale sunt reînoite periodic. Avem cariera noastră care e aproape și cu prundișul de acolo rezolvăm problema – după lucrările de reparație, drumul rezistă timp de trei ani de zile. În fiecare an facem câte doi-trei kilometri de drum și ne străduim ca fiecare porțiune să reziste această perioadă. Evităm să facem plombarea pentru că în scurt timp gropile revin la loc.
Problema deșeurilor am rezolvat-o și datorită programului „Mă implic”, care a inclus patru sate aflate în apropiere, inclusiv comuna noastră. A fost procurată o autospecială destinată colectării și transportării deșeurilor, proces care are loc o dată pe săptămână. Fiecare gospodar are tomberonul lui, (dintre cei care au semnat contract), el îl scoate la poartă, de unde mașina transportează deșeurile într-un loc amenajat.

Vladimir Zgavordei
Primarul c. Izvoare, r-nul Florești
Problema:
Avem probleme la fel ca și în alte localități din țară, doar că în cazul nostru vorbim și de un specific legat de așezarea satului care nu ne ajuta deloc. Cele mai serioase probleme vizează drumurile și canalizarea.
Ce se face sau de ce nu se face:
Satul e amplasat pe vale și prima ploaie „spală” drumul și duce totul în baltă. Am făcut anul acesta lucrări de reparație dar acestea asigură calitatea pe vreun an de zile, nu mai mult. Ce ține de lucrările de canalizare, suntem în proces – avem la mână deja proiectarea.
Mai este o problemă, cea a conectării la rețeaua de gaz, dar aici intervine factorul subiectiv: cei care au vrut s-au conectat, dar sunt și cei care nu doresc. Aici ține de voința fiecărui gospodar.
Restul aspectelor sunt acoperite: apă avem, școală reparată avem, la fel e și cu Casa de Cultură, clădirea Primăriei și grădinița sunt și ele reparate, iar stadionul este unul dintre cele mai bune din raion.

Iurie Radu
Primarul s. Rădulenii Vechi, r-nul Florești
Problema:
Drumurile locale și canalizarea, probleme care sunt legate strâns. Este un cerc vicios în care intră și condițiile de finanțare a proiectelor.
Ce se face sau de ce nu se face:
Guvernul oferă fonduri pentru drumuri dar are o condiție – trebuie să avem canalizare. Se dau bani pentru drumuri dar nu pentru varianta albă, ci doar pentru drum asfaltat, iar condiția este să fie trasă apa și canalizare.
Așa că, până la anul viitor, proiectul ce ține de lucrările de canalizare va fi gata și urmează să fie depus pentru finanțarea acestora, după care urmează să facem drumuri în asfalt. Trebuie să explici la oameni de ce drumurile, pe care le-am făcut pe durata anilor, acum vor fi deteriorate pentru că va trebui să facem canalizare. Și să-i convingi că e una dintre cele mai corecte soluții, în care fazele firești urmează una după alta – se face mai întâi canalizarea, după care, drumurile în asfalt.
Nu ajung bani iar costurile lucrărilor sunt foarte mari, dacă luăm în seamă varianta reparației drumurilor, chiar și în variantă albă, după deteriorarea lor. Condițiile de finanțare a proiectelor sunt dictate și de numărul populației, or, noi nu cu ale noastre peste 1200… suntem nevoiți să ne mulțumim cu ce ni se cuvine conform condițiilor.
În general, noi lucrăm conform strategiei statului, nu a satului Rădulenii Vechi – apă, canalizare, drumuri, trotuare, amenajarea satelor. Altă variantă nu există.

Denis Ciobanu
Primarul c. Gura Căinarului, r-nul Florești
Problema:
Problemele sunt cam ca la toate localitățile: canalizarea, drumurile și banii care nu ajung, costurile pentru asfaltare, de exemplu, fiind mari.
Ce se face sau de ce nu se face:
Facem ce ne stă în puteri. Nu ne putem descurca fără proiecte tehnice, dar chiar și așa, primăria trebuie să vină cu o contribuție de zece la sută din suma totală – sunt bani mulți pentru bugetul local.
Dar și cu aceste proiecte există riscuri care generează cheltuieli – nu suntem siguri dacă vom fi selectați… De exemplu, în cadrul proiectului legat de canalizare am cheltuit 260 de mii, iar valabilitatea lui e de doi ani – termenul a expirat, deja. Acum, noi ca să dorim să aplicăm, trebuie să actualizăm proiectul, ce ne va costa peste o sută de mii de lei…
Dacă am avea siguranța că vom fi selectați nu ar fi vreo problemă.




















