”Ziua de 8 martie, începe cu flori!”
CARTE DE VIZITĂ
Funcție: primarul satului Racovăț, raionul Soroca
Născută: 26 aprilie 1982, în satul Racovăț, raionul Soroca
Carieră: 14 ani de activitate
Familie: soț și două fiice
Zodie: taur
Mâncarea preferată: sarmalele
Culoarea preferată: albastră și albă
Pentru că suntem în luna când este marcată ”Ziua Internațională a Femeii”, cum sărbătoreați această zi, pe când erați la mama, acasă?
Ziua de 8 martie, în casa noastră era mai că o zi obișnuită. Totuși țin minte că într-un an, am mers cu mama la Casa de Cultură din sat, unde a avut loc un concert de excepție, pentru că nu am mai văzut de atunci, așa concert la Racovăț. Știu că ne-am întors acasă cu flori, am trăit niște emoții extraordinar de plăcute.
Ce semnifică ziua de 8 martie pentru dumneavoastră?
Pentru mine ziua de 8 martie, se asociază cu o zi de sărbătoare, cu diverse activități culturale dedicate mamei.
Cum marcați acum această sărbătoare, în familia dumeavoastră?
De obicei, toate pregătirile le face soțul, el este acela care vine cu flori chiar de dimineață. După care mergem în sat, la Casa de Cultură unde asistăm la un concert dedicat mamei. Ca mai apoi să merg să-mi felicit mama, care din păcate în prezent este la muncă peste hotare. Îi duc dorul și o așteptăm acasă.
De unde începe firul vieții dumneavoastră?
M-am născut în satul Racovăț, într-o familie de oameni gospodari care munceau în colhoz. Mai am o soră mai mică. Părinții s-au străduit să ne ofere o educație corectă, să avem cei șapte ani de-acasă.
Cum a fost copilăria la Racovăț?
Am avut o copilărie frumoasă… cu multă muncă și mai puține distracții. Lucram pe lângă casă, aveam grijă de animale și de ordinea de prin ogradă, totul împărțeam la două, cu sora. Când eram mai mari, mergeam cu părinții și la deal, la tutun.
Cum e să fii sora mai mare?
Aveam mai mare responsabilitate, trebuia să am grijă de sora mai mică, s-o ajut și s-o ghidez în toate.
Ce jocuri preferate aveați în copilărie?
Chiar dacă eram fată, îmi plăcea mult să joc fotbal, iar în mare parte, toate jocurile le petreceam la cimitirul din sat. Toți copii din mahala, se adunau acolo, unde alcătuiam tot felul de jocuri.
Ați fost un copil șotios?
Da, am fost un copil șotios și foarte activ.Țin minte o istorioară, când jucam ”de-a bâza”, cu toți copii din mahala. Un băiat ma luat în brațe, iar eu cu ambele picioare a trebuit să lovesc. Sigur am lovit, asta a fost cea mai mare șotie făcută.
Ați luat bătaie în copilărie?
Da, de la mama. Tata mai mult era cu morala. Era o bătaie mai mult educativă, ca să creștem oameni demni.
Este o diferență între copilăria de atunci și cea de azi?
Da și e foarte mare. Noi eram implicați mai mult pe afară în treburile casnice și cele de la câmp, astăzi copii știu doar de telefoane și internet.
În ce legătură erați cu buneii?
Am avut o legătură strânsă cu buneii, care la fel au stat la baza educației noastre. Bunelul a fost un om foarte credincios, de-aceea dese ori ne vorbea ce e bine și ce-i rău, prin diferite exemple luate din viață.
Cine vă citea povestea de seară?
Nu avea cine să ne citească povestea de seară, părinții erau prea obosiți. O priveam la televizor.
Ce ați deprins de la părinți?
Să fim oameni cinstiți și de încredere. De la mama am desprins totul ce ține de gospodărit, iar de la tata- tăria de caracter.
Ce ați deprins de la bunici?
De la bunici am învățat să fim buni și să facem bine pentru că bine faci, bine găsești. Le duc dorul, pentru că au plecat prea devreme, eram încă copii.
Cum a fost prima zi de școală?
Cu mândrie îmi aduc aminte de prima zi de școală, pentru că eu am fost cea care am dat primul sunet. Au fost niște ani frumoși, care au trecut repede. Am avut de toate și șotii și accidente. La una din orele de educație fizică, am căzut și m-am lovit la barbă de o bară din fier, am speriat atunci profesora și colegii, dar s-a trecut cu bine totul.
Cu ce profesor mergeți prin viață?
Am fost o elevă ascultătoare și de la fiecare profesor, am luat câte ceva. Am cules multe lucruri bune de la ei, pentru că am avut de la cine culege, lucru pentru care le mulțumesc enorm.
Ce amintiri vă leagă despre anii de studenție?
Încă de mic copil, părinții mă vedeau un procuror. După ce am absolvit cu succes gimnaziul din sat, am mers și am depus actele la Chișinău, la facultatea de drept. Ca rezultat, am ajuns la primărie. Pentru mine, anii de studenție, au fost grei, deoarece era perioada când părinții plecau peste hotarele țării la muncă, iar eu acasă, trebuia să fiu și mamă și tată pentru sora mai mică.
Prima dragoste?
Prima dragoste este soțul meu, care la fel este din sat. Avem o familie frumoasă, două fiice și momentan ne costruim casă în localitatea de baștină. Soțul activează în calitate de profesor la gimnaziul din sat.
Cum a fost nunta?
Am avut o nuntă mare și frumoasă, aici la Casa de Cutură, cu peste 200 de invitați. Am jucat-o cu legături, colacul miresei și cu toate tradițiile frumoase.
Cum arată o duminică perfectă în familia Fedco?
O duminică perfectă, este atunci când mergem la părinți și îi vedem sănătoși, mai stăm la masă, la un sfat.
Oxana Fedco-soție?
Sper că sunt o soție bună și grijulie.
Oxana Fedco-mamă?
Din moment ce activez în calitate de primar, copii mei se plâng de faptul că nu prea au atenție de mamă. În general mă consider o mamă severă, dar eu cred că este un plus pentru copii mei, deoarece vor fi mai responsabili pe viitor. Ceea ce am văzut bun la părinții, aplic acum și eu în calitate de mamă.
Oxana Fedcă-lider?
Ca și lider, consider că sunt un lider înțelegător și săritor la nevoie.
Ce calități trebuie să aibă un primar bun?
În primul rând să fie om, să aibă dorință de a schimba lucrurile spre bine, de a ști să asculte și să ajute.
Ce semnifică satul Racovăț pentru dumneavoastră?
Racovăț este satul în care m-am născut, ulițele pe care am copilărit, locul unde m-am format, casa unde cresc copii mei. Fiind studentă, am ținut să revit acasă, pentru a contribui și de a schimba viața sătenilor spre mai bine. În anul 2008 am fost angajată la Primăria din sat în calitate de secretar, iar în 2019, la inițiativa mai multor locuitori din sat, am decis să mă candidez la funcția de primar. De atunci sunt în această postură, lucru pentru care le mulțumesc sătenilor pentru susținerea și încrederea acordată.
Secretar sau primar?
Din postura mea de secretar, funcția de primar părea ușoară, n-a fost să fie… am găsit drumuri grele și mai grele. Sinceră să fiu aceste lucruri nu mă sperie, din contra mă motivează să muncesc mai mult pentru a obține rezultate frumoase pentru sătenii mei.
Cum vedeți satul Racovăț peste zece ani?
Peste zece ani, văd satul Racovăț, o localiitate dezvoltată cu apă, canalizare, iluminare stradală. Mai sper ca cei care suntem acum în sat, să nu plece nicăieri.
Cea mai fericită zi din viața dumneavoastră?
Cea mai fericită zi din viața a mea, a fost atunci când a venit pe lume primul copil.
Cel mai trist moment?
Cel mai trist moment din viață, a fost atunci când l-am pierdut pe tata.
Ce vă liniștește?
Mă liniștește și mă relaxează, un film bun.
Hobby?
Pasiunea mea sunt florile, în special cactușii, am avut 36 de specii, dar de când activez în calitate de primar, am pierdut jumătate din ei.
Anotimpul preferat?
Primăvara. Este anotimpul reînvierii, reînoirii, care dă un nou suflu vieții.
Ce contează cel mai mult în viață?
Sănătatea și pacea în familie.
Oxana Fedco, este o femeie fericită?
Da, sunt o femeie fericită.
Un gând bun pentru cititorii și urmăritorii ”Ziarului Nostru”.
Cu prilejul Zilei de 8 martie, vreau să aduc sincere felicitări mamelor din satul Racovăț, în special mamei mele. Le doresc sănătate, voie bună, pace, bucurii de la copii și gânduri pozitive.
