Alexandra Gorea are unsprezece ani. S-a născut în 2012, în Republica Moldova, dar a emigrat, împreună cu părinții, în Italia, țara care i-a devenit a doua Patrie. Părinții ei, la fel, își iubesc țara de baștină, dar sunt recunoscători Guvernului Italiei pentru posibilitatea de a trăi și a munci întru viitorul său și al copilului. Ei sunt de origine de aici, din nordul Moldovei, satul Zastînca, raionul Soroca. Acum Italia, Bussero , un orășel mic lângă Milano, le sunt ținutul drag și scump. Limba, condițiile de muncă și viață sunt aproape sufletului lor.
— Alexandra, sper că cunoști bine orașele care sunt în vecinătatea voastră?
— Părinții mei muncesc de la oră până la oră, sunt oameni responsabili de viitorul meu și al lor. Nu prea dispun de timp liber, dar, oricum, călătorim… Câite odată, mergem în Milano, un oraș mare, frumos. Chiar am fost la operă cu scoala, am mers deseori în excursii. Dar și cu parinttii am fost o dată la un frumos spectacol. Ne place să mergem la Domo, care se află în inima orașului Milano. Este cea mai mare biserică din oraș. Întotdeauna în preajma ei este multă lume. Are o suprafață de 12 mii metri patrați. Catedrala milaneză, este cel de-al treilea edificiu bisericesc romano-catolic ca mărime din Italia, după Bazilica „San Pietro” din Roma și Catedrala „Santa Maria” din Florența. Am aflat acolo, pe loc, că această podoabă unică a arhitecturii gotice are o capacitate de peste 40.000 de locuri și o lungime de 157 metri.
— Bravo! Ne-ai împărtășit lucruri interesante! Sper că și în Moldova îți este la fel de interesant!
— În Moldova, țara de baștină a părinților și ținutul meu de vis, vin în vacanțe. Mai ales în vară, ori în preajma sărbătorilor de Paște…
— Cine este bunica ta?
— Bunica, Aliona Afanasii, locuiește în satul Zastînca din preajma Sorocii.
— Ea a fost în Italia?
— Nu! Ea nu a fost acolo. Dar dorește foarte mult. Deocamdată lucrează foarte mult. Dar ne-a promis că ne va face, în curând, o vizită în Busero.
— Mai ai o bunică?
— Da! Bunica cealaltă tot e din Moldova. Mama tatei, pe nume Aculina, locuiește in Italia, într-un oraș cu noi. Părinții mei sunt bucuroși că este un om drag aproape de noi. Ea le-a ajutat să mă crească…
— În ce clasă înveți?
— Trec in a șaptea. Italiana o cunosc la perfecție, este o limbă frumoasă. În română scriu, dar greu. Scriu mesaje, felicitări bunicii Aliona, verișorilor. Am de gând să o studiez serios.
— Ce obiecte îți plac?
— Italiana, muzica. Cred că mă voi ocupa în serios cu muzica.
— Cum e să înveți în Italia?
— Mie îmi pare mai ușor, căci am verișori ce studiază în Republica Moldova și deja știu situația din școlile de aici.
— Ai și vreo profesoară favorită?
— Da, doamna cea mai dragă din școală este învățătoarea din clasaele primare, se numește dna Barbara.
— Câți copii sunteți în clasă?
— 18 copii. Adică este o limită – nu mai mulți de 20 copii in clasă.
— Sut multe clase paralele?
— Ca și în Moldova, sunt clasele A, B, C…
— Ce este asemănător cu școlile de aici, din Moldova?
— Avem clase de sport, de desen și de muzică. La fel, ieșim la pauze dintre lecții, una dintre care e mai lungă decât celelalte.
— Mergeți în clasele unde se studiază obiectele, ori vin învățătorii la voi?
— Vin invatatorii. Noi stăm pe loc. Doar la obiectele speciale ne deplasăm în sălile de desen, sport etcetera…
— Aveți transport public în oraș?
— Prin oraș lumea se deplasează cu mașina, ori cu bicicleta. Este doar un autobuz pentru cei cu dezabilitati. Orășelul Bussero este unul mic. Clădiri de maximum 5 etaje. În rest, case la sol, cu grădini frumoase, pline cu flori…
— Ce mai știi despre el?
— Orașul Bussero face parte din Regiunea Lombardia, provincia Milano, Italia. Populația, în conformitate cu cele mai recente date, este de 8.5 mii locuitori. Moneda oficială, după cum se știe, este Euro. Este un orășel tânăr și foarte îngrijit.Eu nu l-aș schimba pe niciunul din orașele lumii!
— Îmi pare bine că îți place!
— Dumneavoastră vă place Soroca? Mie îmi place Bussero. Dar îmi place să vin la Soroca. Deseori mergem cu bunica Aliona la „Lumânarea Recunoștinței”, că nu e departe de casa ei, la Cetatea din Soroca. Îmi place în Soroca pizza, plăcințelele.
— Îți mulțumesc pentru dialogul interesant. Sper să fie pe placul tuturor cititorilor!
Elena Spinei