Despre pofesorul universitar Dumitru Acu, președintele Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român ASTRA, auzisem pe la începutul anilor ”90 la Societatea „Limba Noastră cea Română” de la Chișinău. De câțiva ani imi tot vorbește despre acest om cu suflet frumos astrista Olga Leșenco de la Gura Căinarului, Florești. Pe 10 iunie, curent aveam să-l cunosc personal. Este un intelectual cu o biografie uimitoare.
Profesor universitar doctor. Între 1989 şi 2010 a fost succesiv şef de catedră (Discipline fundamentale şi cultură tehnică generală, Matematică), decan (Facultatea de Ştiinţe), director de departament (Matematică), Universitatea din Sibiu. Este membru al unor prestigioase societăţi de specialitate, naţionale şi internaţionale. Din decembrie 1989, vicepreşedinte, iar din 1992 – prezent, preşedinte al Asociaţiunii ASTRA. Director al publicaţiei „Foaia poporului”, organul de presă al Asociațiunii ASTRA și Președinte de Țară a ASTREI.
„Iubirea ne ține uniți, iar poporul nostru are nevoie de unitate”
Nina Neculce: Domnule doctor profesor, Dumitru Acu, bine ați venit pe meleaguri basarabene, floreștene, sorocene! Sunteți întâia oară aici, sau ați mai fost și alte dăți?
Dumitru Acu:Bine v-am găsit! Am fost de multe ori aici. Am fost la Cahul, Chișinău, Feștelița, am trecut și pe la Dubăsari. Efectiv Basarabia o cunosc destul de bine.
N.N.: Dar prin zona aceasta- Florești -Soroca, ați mai fost?
D.Acu: Și pe aici am fost. Și la Soroca, și cetatea am văzut-o, nu era în reparații cum este acum. Într-un fel mă simt ca acasă și așa trebuie să fie.
N.N.: Păi, de acasă ați venit acasă, celebra vorbă a lui Nichita Stănescu.
D.Acu: Da, tot acasă, pe pământ românesc.
N.N.: Cum a fost drumul de la Sibiu, din inima ASTREI până aici? În kilometri e o cale lungă. Pentru onorabila dumneavoastră vârstă n-a fost obositor?
D.Acu: Atunci când faci ceva din dragoste, din suflet nu e greu. Am plecat joi dimineață și am ajuns seara la Iași. A doua zi dimineață la 7.00 am pornit spre Basarabia.
N.N.: Și ați ajuns cu bine. Cum a trecut ziua de ieri?
D.Acu: Foarte bine. Am participat la un eveniment deosebit la Băhrinești – împodobirea Bisericuței Copiilor cu 100 de trandafiri. Este Bisericuța construită în amintirea fiicei soților Toma din Iași –Ioana-Alexandra. Mihai și Stela Toma sunt finanțatorii principali ai lăcașului. Apoi am fost la astriștii din Ștefănești, la cei din Soroca. A fost frumos.
N.N.: De câtă vreme stați în fruntea Asociațiunii ASTRA?
D.Acu: Demult, tare de mult. Din 1992. Dar am contribuit la redeschiderea ei în 1990, fiind vice președinte, iar pe urmă președinte.
N.N.: Ce înseamnă pentru dumneavoastră ASTRA?
D. Acu: Pentru mine ASTRA este societatea românească, sau dacă vreți Guvernul Cultural al Românilor, care a făcut Marea Unire și care și după 1918 a înțeles un lucru deosebit: că nu-i de ajuns să avem unirea materială. ASTRA și-a continuat și își continuă activitatea pentru a ne păstra identitatea prin Credință, Cultură și Limbă. Altfel nu vom reuși să ne păstrăm ca popor, ca națiune.
N.N.: Astăzi sunteți aici, la Gura Căinarului – 10 ani de activitate a Despărțământului „Areta Moșu”, cum vi s-a părut programul?
D. Acu: A fost un program bogat și frumos, care merită toate laudele. Iată că și aici avem oameni de suflet, cum sunt familia Leșenco, familia doamnei primar și toți cei care astăzi au participat la această frumoasă sărbătoare. Noi dorim și sperăm să facem prima Adunare Generală „ASTRA” în Republica Moldova, la Feștelița. Mâine vom fi acolo împreună cu doamna Areta Moșu.
N.N.: Să fie într-un ceas bun! Dar nu mă opresc aici cu întrebările. Știu că sunteți matematiciean de profesie. Cum se face că atât de mult vă implicați în viața cultural-spirituală. De unde vin energiile, ce vă ține în formă?
D.Acu: Părinții meiau fost țărani și m-au crescut în spiritul muncii. Prin muncă se obțin succesele, iar succesele și realizările pozitive te încarcă cu energie.
N.N. Enumerați câteva din activitățile desfășurate în cadrul ASTREI care dau valoare faptelor de cultură, limbă, credință, literatură.
D.Acu:Este dificil de ales activități care dau valoare muncii astriste, deoarece sunt sute de astfel de realizări: ridicări de monumente, de busturi, dezveliri de plăci memoriale, organizări de concursuri, festivaluri, tabere pentru elevi și cadre didactice, tipărire de cărți și reviste etc.
N.N.:Vara trecută ați primit cu tot dragul un grup de copii din Soroca și Florești care au avut prilejul să viziteze Casa Memorială „Lucian Blaga”, Complexul Național Muzeal „ASTRA” din Dumbrava Sibiului, alte locuri memorabile. Copiii au mers în România în cadrul programului „Nu uita că ești român”. Ați mai primit și-n alți ani copii din Basarabia?
D.Acu: Da. Dar și din alte zone locuite de români.
N.N.: Schimbăm un pic registrul. Doresc și eu, dar cred ca și cititorii noștri să vă cunoască mai îndeaproape. Am citit în CV-ul dvs. că v-ați născut pe 20 august, 1945, în comuna Rebrișoara, județul Bistrița-Năsăud. Despre Rebrișoara am auzit de la un alt astrist înrăit, SENI IOAN, care a muncit mulți ani în calitate de profesor la școala generală din această comună. Cum v-a rămas în amintire satul copilăriei, copilăria?
D.Acu: Aceasta este ziua din acte. De fapt m-am născut în 15 august 1945, de Sfântă Mărie.
Comuna Rebrișoara este, pentru mine, cea mai frumoasă localitate din lume, iar copilăria mea, cu toată sărăcia acelor vremuri, a fost raiul coborât pe pământ.
N.N.: Cum s-au numit părinții și câți copii ați crescut în familie?
D.Acu:Tatăl meu s-a numit Ionică, iar mama Raveca. Am fost doi frați.Fratele meu, Ionică, a fost sacrificat să rămână în gospodărie, iar eu am fost lăsat să învăț carte. Pe această cale îi mulțumesc.
N.N.: Sunteți absolvent al prestigiosului Liceu „George Coșbuc” din Năsăud. ( Și despe acest liceu tot de la domnul Seni Ioan am auzit multe lucruri frumoase) O amintire din anii de liceu care v-a rămas în memorie pentru toată viața.
D.Acu: Îi păstrez mereu în amitire pe cei care mi-au fost dascăli și colegi.
N.N.: Când v-ați îndrăgostit pentru prima oară?
D.Acu:În liceu, de o colegă de la Liceul nr.2 Năsăud.Din nefericire, a murit tânără.Bunul Dumnezeu să o odihnească în pace!
N.N.:La ce vârstă v-ați căsătorit și cum ați împărțit responsabilitățile de familist cu cele de profesor universitar, șef de catedră, director de departament, membru a numeroase societăți și președinte al ASTREI?
D.Acu:La 22 de ani eram tată! Am avut noroc de o soție bună, care a dus uneori greul casei, mai ales grija copiilor. Am trei băieți: Florin- Ștefan, Călin- Ioan, Mugur-Alexandru.
N.N.:Înseamnă că ați convețuit cu soția mai mult de jumătate de secol. Care a fost cea mai frumoasă declarație de dragoste pe care i-ați făcut-o în acești ani?
D.Acu: Toate clipele petrecue împreună au fost frumoase, chiar și momentele mai dificile.
N.N.: De câțiva ani, soția dvs, Rodica Acu, vă privește din lumina stelelor. Cum îi păstrați amintirea?
D.Acu:Am aranjat mormântul și săptămânal, dacă sunt acasă, merg la mormânt cu flori și candele. Mormântul este acoperit cu flori. Amândoi am iubit florile.
N.N.: Copiii vă pășesc pe urme?Ce fac, cu ce se ocupă?
D.Acu: Cel mare a terminat matematica informatică și ingineria, cel mijlociu a studiat calculatoarele, iar cel mic matematica informatică.Cel mic,Mugur, și-a dat doctoratul în matematică, este profesor universitsr și Directorul Departamentului de Matematică și Informatică de la Universitatea sibiană.
N.N.: Foarte frumos! Dar cel mai trist moment din biografia dvs.
D.Acu:Când a murit tatăl meu lovit de o mașină.
N.N.: Și cel mai luminos care a fost?
D.Acu: Când s-au născut băieții.
N.N.: Care este relația dvs. cu Dumnezeu?
D.Acu: Am să vă răspund cu versurile Glasului de aur al amvonuli din Ardeal-Zaharia Boiu: Totdeauna lucrul tău,/ Să-l începi cu Dumnezeu/Unde-i El cu Darul Său/ Nici un lucru nu e greu.
N.N.: Domnule profesor, m-am bucurat să vă văd sănătos, activ, sunteți un model pentru mulți dintre noi. Un gând, un sfat pentru cititorii „ZN”.
D.Acu: Să-L iubim pe Dumnezeu și să ne iubim unii pe alții. Iubirea ne ține uniți, iar poporul nostru are nevoie de unitate.
N.N.:Ce ar trebui să nu uite poporul român?
D.Acu: Să nu-și uite trecutul și să-și folosească prezenul pentru realizarea unui viitor mai bun.
La mulți ani fericiți și binecuvântați, frați români!
