(Interviu „între patru ochi” cu eleva Cezara Zghirbaci)
Cezara Zgîrbaci este elevă în clasa a 8-a „A”, liceul „Constantin Stere”, orașul Soroca. Am cunoscut-o în timpul unei acțiuni de voluntariat. Am discutat cu ea despre mai multe și v-am redat, dragi cititori, discuția integral.
— Văd că sunteți mulți și purtați mănuși menagere, aveți și saci de depozitat. Ce ați întreprins?
— Suntem aici, în preajma orașului, cu o inițativă venită de la liceu. Azi, în această frumoasă zi de început de vară practic, noi, un grup de elevi de la IP LT „C. Stere”, am salubrizat traseul Zastînca – monumentul „Lumânarea Recunoștinței”. Am adunat șase saci cu gunoaie. Dar ceea ce facem este puțin. Noi am dori ca lumea să conștientizeze că curat este nu acolo unde se face, dar, după cum a zis colegul meu de școală Cătălin Mușcinschi, unde se păstrează curățenia!
— De acord! Văd că sunteți un grup întreg…
— Da! Am venit mai mulți. Majoritatea sunt membri ai Consiliului elevilor din liceu în frunte cu vicepreședintele, Cătălin Mușcinschi, elev în clasa a X -a „A”, liceul „C. Stere”. Mai sunt prezenți colegii de școală, Nicolae Craveț, Gabriela Diacioc, Alin Spinei, Valeria Musteața, Carina Berghia, Daniel Dragan, Damir Ianachi, Ilie Spoiala, toți, de fapt, incurajați de către doamna Tatiana Cemurtan, psihologul instituției.
— Ești și tu consilieră?
— Nu sunt consilieră, dar foarte activă ca voluntară… Îmi place acest gen de activitate și mi-am găsit ce mi-i pe plac – să ajut lumea, să fac lucruri frumoase și utile…
— Îți place și să înveți?
— Da, sigur! Obiectele mele preferate sunt matematica, limba franceză, chimia…
— Unde vreai să mergi la studii mai departe, după liceu?
— Ca secundar la ULIM, dar ca principal nu știu, posibil la o facultate de economie.
— Ai frați, poate, surori care să te îndemne să le urmezi calea?
— Nu am frate, dar o soră vitregă pe nume Ana-Maria.
— Poate vei urma calea părinților?
— Pariñții mei, Păun Grigore și Zghîrbaci Iulia, au îmbrățișat profesii foarte frumoase și trebuincioase, tati e arheolog, mami, vinzătoare… Dar eu am alte priorități și alte vise! Dar intuiesc că voi face treabă daca voi fi și voluntar.
— Îți plac cărțile?
— Citesc. Imi place chiar mult să citesc, în special cărțile de dragoste de acasă, din biblioteca noastră personală.
— Ne dai și vreun titlu?
— „Ultima amantă a lui Cioran” de Constantin Cheeanu este cartea pe care am citit-o recent. E o lecție de viață.
— Ești de acord cu mine că și voluntariatul este o lecție de viață?
— Da! Am participat la mai multe activități de acest gen. În 21 septembrie, de Ziua Păcii, pe urmă, pe 9 Mai, de Ziua Europei. Astă sărbătoarea a decurs în fața cetății, unde am cântat, declamat, recitat. Am împărțit la lume pliante…. Multe activități am organizat și în cadrul scolii și cu drag am fost parte activă în toate!
Da, era să uit – de Ziua Nistrului, am desfășurat o campanie de salubrizare pe malul Nistrului. Am lucrat în sudoarea frunții, dar satisfacția a fost mare!
— Mă bucur! Să înțeleg că, mergând pe jos, nu arunci, să zicem, hârtia de la înghețată, ori vreo bomboană unde se nimerește, ci în urnă?
— Sigur! Cu certitudine! Și îi îndemn pe toți să facă la fel!
— Bravo! Îți doresc succese în toate ce faci ori ai de gând să faci!
— Mulțumesc și DVS numai bine!
Elena Țîrdea-Spinei
