Roman Gherasimov e silvicultor cu un stagiu de peste 25 de ani. A fost pădurar, şef de ocol silvic. Actualmente e directorul întreprinderii de stat pentru silvicultură Soroca.
– Domnule director, suntem în ajunul zilei profesionale a silvicultorului. Aşi vrea să începem discuţia noastră într-un mod mai abătut de cel oficial. Folclorul moldovenesc păstrează sute de legende, ode, poezii, cântece de haiducie, de dragoste, de jale, toate purtând amprente frunzei, crângului, codrului. Pădurea e ca şi un capitol din istoria noastră, un simbol. Iar pentru D-stră ce ar însemna pădurea?
– E dragoste de viaţă, de natură, de ţară. E şi locul unde muncesc, lupt, visez, mă inspir. E modul meu de existenţă.
– Dacă e aşa, apoi care e aria spaţiului în care vă aflaţi şi activaţi.
– Astăzi ea cuprinde 15554 de hectare de terenuri împădurite, fiind gestionate de colectivul ce am onoarea să-l conduc. Dacă să trecem la proză, apoi pot descifra structura întreprinderii noastre. Avem 4 ocoluri silvice, care întrunesc 39 de cantoane în 5 raioane. Cel mai mare e din Cuhureşti – 5766 hectare. Tot aici e şi cel mai extins masiv împădurit cu o suprafaţă compactă de 1587 hectare – de la Unchiteşti, Floreşti până la Cobâlea, Şoldăneşti.
– Aveţi o întreprindere masivă, una din cele mai mari din republică. E complicat de a o gestiona?
– Ar fi dificil, dacă nu am avea în preajmă specialişti consacraţi. Am toată încrederea şi mă bazez pe susţinerea a astfel de profesionişti cum sunt inginerul-silvic-şef Mihai Pînzaru, inginerul pentru fondul forestier Tatiana Vicol, inginerul pentru pază şi protecţie a pădurii Vitalie Boguţchi, inginerul pentru culturi silvice Ivan Prodaus, economistul Dumitru Gîtlan, contabilul-şef Tatiana Papâmere, inginerul mecanic Vitalie Grosu, contabila Parascovia Mihailiuc, contabila ocolului silvic Soroca Vera Zabulica, contabila ocolului silvic Şolcani Ada Madonici şi, desigur, şefii ocoalelor silvice Oleg Semeniuc – Cuhureşti, Alexandru Bujor – Soroca, Sergiu Revenco – Şolcani, Sergiu Gulii – Floreşti.
În ansamblu, astăzi, colectivul nostru numără 196 de persoane, inclusiv 54 de pădurari. La Cureşniţa pădurar e reprezentanta sexului feminin – Valentina Jitari, care înregistrează rezultate nu mai scăzute decât colegii săi.
– Indicii economici pentru primul semestru al acestui an sunt întro creştere considerabilă. Graţie cărui fapt?
– Da, veniturile, faţă de plan sunt depăşite cu peste 35 de puncte procentuale, iar faţă de anul trecut – cu 41 la sută, s-a majorat şi fondul de salarizare. Am optimizat cheltuielile şi am reuşit să lichidăm datorii în valoare de 2 milioane de lei. Astăzi suntem „curaţi”.
Pentru a înregistra acest salt economic am mărit volumul de realizare a lemnului de foc cu 1500 metri cubi, ce ne-a adus suplimentar 1 milion de lei venit. Am revenit la vânzarea lemnului pentru fabricile de mobilă din Bălţi, Chişinău şi Drochia, câştigând încă 300 de mii de lei. S-au adunat 54 de tone de măceş. S-au colectat plante medicinale. Anii trecuţi aceste activităţi erau sistate din cauza divergențelor între ministerul mediului, inspectoratul ecologic şi agenţia „Moldsilva”.
Acum, când ni s-au creat posibilităţi mai avantajoase în dezvoltarea economică, intenţionăm să amplificăm activităţile. La pepinieră, conform proiectului elaborat de Mihai Pînzaru, o să creăm o plantaţie de aronie, alta de coacăză. Ne dorim să procurăm tehnică agricolă performantă pentru lucrări silvice şi să revitalizăm secţia de lemnărie.
– Poate veţi crea şi o echipă de transportare a lemnului către cumpărători?
– Acest lucru ne este în plan. Căci până în prezent oamenii se folosesc de serviciile particularilor şi persoanelor intermediare. Dar noi am putea singuri să-i asigurăm pe cumpărători şi chiar să înregistrăm venit. Ba mai mult, o să ne ocupăm de despicarea lemnului şi împachetarea lui. Sunt piedici din partea unităţilor comerciale, care-s susţinute de „businessmani”, dar sper să le depăşim.
– Pădurile s-ar părea că sunt uniforme, dar în realitate nu-i chiar aşa.
– Într-adevăr, noi avem 2468 de hectare de arii protejate. Spre exemplu, sectorul de la Unguri, Ocniţa până la Holoşniţa, Soroca, cu o suprafaţă de 1680 hectare. 45 de hectare din pădurea Baxanilor sunt atestaţi, ca rezervaţie naturală. Iar pădurea Cosăuţilor de 643 hectare e o rezervaţie peisagistică. Avem înregistrate câteva monumente ale naturii – Râpa Bekir (38,4 hectare), în pădurea Cuhureştilor 9,89 hectare şi Râpa japca – 1,3 hectare.
– Să nu trecem cu vederea şi arbori-strămoşi ai pădurilor de astăzi.
– Avem atestaţi 8 stejari seculari de peste 200 de ani – 5 la Ciutuleşti, 1 – la Cuhureşti şi 2 la Cosăuţi. Savanţii au stabilit că un stejar din pădurea Ciutul are circa 400 de ani.
– E mai tânăr ca cel al lui Ştefan cel Mare de la Cobâlea.
– Acela e în preajma bisericii din localitate şi e protejat de stat ca monument unic, fiind în gestiunea primăriei locale.
– Şi-s mari acei stejari despre care aţi vorbit?
– Patru oameni zdraveni, cu braţele întinse nu-i pot cuprinde. De fapt, stejarul e arborele meu drag. Copacii sunt viguroşi, frumoşi, rezistenţi, cu lemn tare. Nu-s pe la noi aşa furtuni, care i-ar putea doborî. Apropo, la noi cresc 8 specii de stejar.
– Flora pădurilor devine tot mai variată.
– E foarte variată. Avem peste 40 de specii de arbori, 15 – de arbuşti, 10- de flori, 50 de ierburi, inclusiv 20 de plante medicinale. Pădurile la noi sunt sănătoase, e exclusă necesitatea de a le trata cu substanţe chimice. Se dezvoltă în mod tradiţional – natural. La protejarea faunei contribuie păsările, animalele, alte viețuitoare. Păsările distrug dăunătorii, omizile şi protejează partea foleară a arborilor şi plantelor. Ele s-au înmulţit considerabil graţie aceluiaşi renunţ la utilizarea masivă a chimicalelor.
– Să vorbim mai concret şi despre faună.
– Tot mai frecvent se întâlnesc, porumbei, raţe, cormorani, prepeliţe, fazani. Chiar şi vulturi avem mulţi. Aceste păsări răpitoare sunt de mare folos, că-s un fel de sanitari. Iar din animale avem mistreţi, căpriori, vulpi, iepuri, jderi, duhori. Am întâlnit turme a câte 10-15 căpriori. E o frumuseţe să-i admiri. Pădurarii din timp depozitează hrană pentru iarnă. La creşterea numărului de vietăţi mult a influenţa zona de frontieră, interzisă şi pentru vânători. Animalele, dar şi păsările sunt aici în afara pericolului, îşi fac cuiburi, culcuşuri, vizuini şi, desigur, se înmulţesc. Spre bucuria noastră avem şi cerbi. Cu doi ani în urmă erau doar trei, acum sunt şi urmaşi de-ai lor, încă 6 cerbişori.
Am o intenţie, care sper să o realizez – să aduc din România şi Ucraina câteva perechi de cerbi nobili, ce-i vom adăposti în pădurea din preajma mănăstirii Cuşelăuca.
– Dle director, e complicat de numărat toţi copacii din pădurile gestionate de întreprindere. Dar cam câţi ar fi ei?
– Nu mai puţin de 50 de milioane de arbori.
– Cândva mi-aţi spus că pădurea, pentru D-stră, e cea mai frumoasă toamna. De ce? Doar intră într-o perioadă de amorţire?
– Nu-i chiar aşa. Pădurea e un organism viu, mereu în mişcare, în regenerare. Toamna pădurea are o palitră multicolore. Ia să mergeţi şi să păşiţi pe plapuma de frunze, să vedeţi ce sentimente şi ce fiori vă vor învălui?

Tăierile se planifică

Persoanele neiniţiate cred, că tăierile în pădure se fac acolo, unde cade toporul. Şi greşesc amarnic. Pentru a aprecia unde şi ce de dat la pământ se efectuează un lucru preliminar foarte minuţios. De o comisie constituită din specialişti ai întreprinderii, dar şi din instanţele superioare ale agenţiei, se apreciază şi se numerotează fiecare copac ce urmează a fi doborât. E o evidenţă foarte strictă. Se extrag, în primul rând, arborii afectaţi, bolnavi. În plantaţiile tinere se lasă doar arborii sănătoşi, ce se vor dezvolta viguros. Astfel de lucrări am efectuat pe o suprafaţă de 80 de hectare, iar tăieri de igienă – pe 60 de hectare.
În trimestrul trei planificăm să colectăm masă lemnoasă în volum de 5963 metri cubi, inclusiv şi 83 de metri cubi de lemn pentru confecţionarea mobilei.
Concursul „Cel mai bun pădurar 2018”
La 7 septembrie, în satul Albota de Sus, r. Taraclia a fost otganizată ediția a XX-ea a concursului „Cel mai bun pădurar”. La concurs au participat 24 de pădurari din Republica Moldova și 3 pădurari din Romania.
Toți concurenții au fost supuși mai multor probe, dintre care: proba scrisă test, studiu de caz (contravenții silvice), determinarea speciilor de arbori şi arbuşti forestieri după seminţe, frunze și puieți, așezarea lemnului de foc în stive, cubarea lemnului stivuit; determinarea speciilor de vânat după urme, recunoașterea cîntecului sau a altor sunete produse de către păsări (varianta audio), determinarea speciilor de arbori și arbuști forestieri după lemn și coajă.
ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură Soroca” a fost reprezentată de către pădurarul cantonului nr. 10 din OS Cuhurești, Potorac Petru, care în rezultatul parcurgerii probelor amintite mai sus a ocupat locul IV.






Sădim, întinerim

În acest an am efectuat lucrări de plantare în fondul forestier de stat pe o suprafaţă de 146 de hectare. Au fost semănate cu 10 tone de ghindă de stejar 52 de hectare în corpul de pădure Cuhureştii Mari. Altele 94 de hectare au fost plantate cu puieţi de salcâm, paltin, frasin, plop crescuţi în pepiniera întreprinderii – în total 120 de mii de pomi.
Pentru această toamnă avem de plantat încă 53 de hectare şi de completat 117 hectare de pădure. Vom pregăti terenul pentru lucrări silvice pe o suprafaţă de 64 hectare.
În pepinieră vom semăna salcâm, stejar, cireş, corcuduş şi alte specii de arbori şi arbuşti.
Acordăm atenţie angajaţilor

Pentru a consolida colectivul şi a acorda un ajutor necesar lucrătorilor noştri, comitetul sindical al întreprinderii atrage atenţie stimulării activităţii lor. În primul rând, a fost semnat un acord colectiv de muncă până în 20222. În comun cu administraţia au fost atestate locurile de muncă s-a perfectat sistemul de protecţie a angajaţilor, se repartizează inventarul respectiv şi salopete.
A devenit deja tradiţie ca la plecarea în concediu fiecăruia să i se aloce suplimentar câte un salariu mediu. Mai multe persoane au primit ajutor material, 2 persoane – bilete de tratament la sanatoriu, iar 4 copii – la tabăra de odihnă de la vadul lui Vodă.
Pentru membrii sindicatului se organizează spartachiade, întreceri la volei, mini-fotbal, tenis de masă, la tragerea otgonului. Iar cei mai buni apără onoarea întreprinderii la spartachiada republicană. Anul trecut reprezentanţii noştri s-au plasat pe primul loc printre echipele întreprinderilor Agenţiei „Moldsilva”.
Astfel, diversificăm nu numai procesul de producţie, dar şi odihna activă a silvicultorilor.
Decorări
Printr-un ordin al directorului general al Agenţiei „Moldsilva”, cu insigna „Pentru 10 ani de muncă în paza fondului forestier de stat” a fost decorat pădurarul Pavel Agachi, ocolul silvic Şolcani.
Cu insigna „Pentru 20 de ani de muncă în paza fondului forestier de stat au fost decoraţi Vsevolod Pânzari, ocolul silvic Şolcani şi Viorel Potorac, ocolul silvic Floreşti.
Prin ordinul directorului întreprinderii de stat pentru silvicultură Soroca Roman Gherasimov cu Diplome de Onoare al administraţiei şi comitetului sindical au fost menţionaţi.
Ocolul silvic Cuhureşti
Anatolii Potorac – maistru de sector
Andrei Dogotari – pădurar
Petru Potorac – pădurar
Petru Cotoi – pădurar
Veaceslav Martin – pădurar
Ocolul silvic Soroca
Victor Zubatîi – maistru de sector
Pavel Golişevschii – pădurar
Veaceslav Mosor – pădurar
Oleg Vovc – pădurar
Ocolul silvic Şolcani
Serghei Sverjevschii – şef-adjunct
Iurie Usic – pădurar
Valentina Jitari – pădurar
Vsevolod Pînzari – pădurar
Ada Madonici – contabil
Ocolul silvic Floreşti
Victor Muntean – şef-adjunct
Ghenadie Zaharescu – pădurar
Ilie Repeşcu – pădurar
Vasile Maceac – pădurar