Cremenciug – sat răzășesc situat pe pantă, în lunca Nistrului, înconjurat de locuri peisagistice de o frumusețe mioritică. Localnicii spun că-și trage numele de la ”cremene” – roca care se găsește peste tot în aceste locuri, iar istoricii afirmă că și-a împrumutat numele de la unul din primii stăpânitori de pământ de aici, zis Crimencea. Ajungând în vatra satului, descoperim o localitate așezată pe un covor verde, unduit de fluviul carpatic. Un sat cu case presurate frumos pe străzile alungite de-a lungul malului nistrean, cu oameni activi care mai păstrează spiritul răzășesc al strămoșilor lor. Un drum pietruit, pe care cândva urcau căruțele spre Sobari, urcă pe un munte, cum îi zic localnicii, e Dealul Țiglău pe care orice turist ar trebui să ajungă pentru a fi răsplătit cu vederi spectaculoase de jur împrejur.
”Cremenciug este viu!” afirmă primarul Anatolie Pînzaru, care se află în această funcție din anul 1995, fiind ales în mai multe mandate, datorită încrederii pe care a obținut-o din partea băștinașilor. Despre dumnealui, pe bună dreptate, a scris, în cartea ”Comuna Cremenciug”, Vasile Trofăilă: ”este un bărbat îndrăgostit la superlativ de satul natal, de oamenii lui, de fiece deal și vale, pădurice și pârâu din arealul comunei. Și ca orice îndrăgostit, se străduie să trezească acest sentiment față de baștina sa și în inima fiecărui oaspete.”
DE VIZITAT:
Dealul Țiglău, numit și Colina Casca este un monument al naturii de tip geo-paleontologic, în raionul Soroca, Republica Moldova, aflat la sud-vest de Cremenciug. Dealul are 106 m înălțime în raport cu Nistrul, 700 m. lățime și lungimea de 1 km. Pe culme se află un strat calcaros de prundiș carpatin, nisipuri și rocă peste care crește o pădure de conifere. Locuri superbe îndrăgite de om încă din mileniile apuse, drept dovadă sunt descoperirile arheologice care au atestat aici urme de așezare omenească de înainte de Hristos. În vârful dealului, printre pietrele stâncoase se află peștera turcului. De sus poate fi admirat Nistrul unde se vede o insulă frumoasă, iar pe celălalt mal – satul ucrainean Mihailovca. Sătenii își amintesc, în trecut dealul, unit printr-o șa de restul povârnișului, nu era acoperit cu pădure. Savanții spun că s-a format cu circa 15-20 milioane de ani în urmă, pe când aveau loc procese de formare a munților Carpați. O frumusețe a naturii!
Cimitirul evreiesc de lângă dealul Țiglău, pe drumul spre Sobari. În trecut, Cremenciugul oferea mari posibilități de a practica comerțul, fapt care a atras printre locuitori, mai multe familii de evrei, cu un rol important în viața social-economică a satului, unde a existat și o sinagogă. Astăzi, cimitirul uitat a rămas mărturie a vremurilor trecute.
Biserica. În 1888, este construită, din piatră, biserica satului, cu hramul ”Sfântul Ioan Teologul”, ctitoria proprietarului Ioan Anghel, care a funcționat până în 1964, când a fost închisă de regimul comunist și transformată în muzeu. Grație primăriei și sătenilor, biserica a fost redeschisă în anul 1996, funcționând până în prezent. Este deosebită crucea de pe biserica din cimitir, veche de peste 200 de ani, cu o formă originală cu semilună și alte elemente creștine. Lăcașul a fost ridicat în 2004 pe un vechi prestol unde citim: ”Pe acest loc până în anul 1899 a existat biserica ”Sf. Nicolae, construită cu sârguința răposatului dvoreanin Constantin Buznea în anii 1770-1773”.
Alături de biserică se află școala. Cremenciug este un sat mereu tânăr. Într-o plimbare prin localitate, se observă că satul trăiește, are viitor. Pe terenul sportiv se văd tineri practicând activități diverse, sătenii sunt oameni harnici și mândri de baștina lor.
Piața. În fiecare zi de marți, în centrul satului se organizează un târg local în care vin comercianți cu diverse produse pentru săteni.
Grădinița de copii se află în incinta unei case istorice, veche de mai bine de un secol, de când în 1904 a fost deschisă școala de zemstvă, dar păstrată în cele mai bune condiții. În interior se poate de admirat podeaua originală din lemn și soba cea veche.
Monumentul Eroilor. Pe piatra memorială sunt înscrise numele sătenilor care și-au pierdut viața în războaie. Parcul central este amenajat cu flori și bănci pe alee. Un loc plăcut pentru popas. În apropiere se află un magazin, biblioteca, centrul medicilor de familie, centrul de resurse pentru tineri ”Amicus” și primăria.
Locuri de agrement din Cremenciug sunt plaja râului Nistru, precum și râulețele: Murguleț ce amintește de căpitanul Murguleț, Pârâul Morilor, apa căruia a învârtit cândva mai multe roți de moară și Pârâul Izvoarelor care vine de la Sobari ocolind Țiglăul.
De vizitat satele din comună: Sobari, Valea și Livezi despre care vom scrie în edițiile următoare ale Ziarului Nostru.
Sătenii vorbesc cu multă dragoste despre baștina lor, făcând pe oricine să o îndrăgească. Profesoara Veronica Streliciuc o descrie ca: ”satul mirosurilor dulci-amărui ale câmpurilor înflorite, e gustul strugurilor de toamnă, e cerul ce se unește cu apa în orizontul conturat de dealuri… E satul în care tradiția se împletește cu modernitatea și crează destine omenești. Acest picior de plai moldav încântă vederea și bucură inima prin simplitatea și frumusețea naturii. Anume aici simți acea veșnicie blagiană și liniștea îți cuprinde nu numai inima, dar întreaga-ți ființă. Străjuit de dealuri enorme, veșnic verzi și cu miros de pin, satul rămâne a fi unul dintre cele mai primitoare din nordul țării. Aici, diminețile încep de la cântecul melancolic al vântului acompaniat de păsări și șopotul zglobiu al apei și te face să devii din nou copilul care crede doar în frumos.”, profesoară din Cremenciug.
Recomandări turistice:
- Amplasarea geografică: Cremenciug este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Soroca. În comuna Cremenciug sunt incluse satele Cremenciug, Sobari, Livezi și Valea. Distanța până în municipiul Soroca este de 31 km, pâna la Chişinău este de 190 km.
- Date statistice: 580 locuitori.
- Top 10 nume cele mai populare: Tusca, Bulmaga, Pînzaru, Vataman, Vacari, Chirita, Chiorsac, Condrea, Popescu, Morari.
- File de istorie: Cremenciug a fost atestat documentar la 26 iunie 1611. În trecut, satul a fost punct de vamă, de apărare și de pază, loc strategic de mare importanță, apărut pe o hartă poloneză din 1650. Oștenii moldoveni de aici au stat strajă de veacuri la această margine răsăriteană a țării. Satul Cremenciug își are stema, drapelul și imnul său.
- Date de contact:
- Oficiul poștal. Tel.: 0-230-65533
- Primăria. Tel.: 0-230-65536, 0-230-92195
Realizat: Ludmila Talmazan
