În raionul Floreşti recent s-a desfăşurat „Ziua câmpului”. Directorii întreprinderilor agricole, specialiştii în domeniu, primarii satelor şi comunelor în frunte cu reprezentanţi ai conducerii raionului, repartizaţi în şapte echipe au participat la un control reciproc şi au apreciat situaţia la zi în dezvoltarea culturilor de câmp şi pregătirea către primul seceriş.
Una din grupe a fost condusă de preşedintele raionului Ştefan Paniş. Acţiunea a demarat la orele şapte dimineaţa în una din cele mai fruntaşe gospodării agricole din raion – SRL „Agrocirip”, director Victoria Lupu. Aici câmpurile, în pofida secetei, căci de la zăpezi încoace, adică pe parcursul a circa trei luni au căzut doar 4 milimetri de precipitaţii atmosferice.
– Plantele acum „luptă” pentru existenţă, creşterea culturilor târzii e în stagnare, iar cerealierele sunt prea grăbite pentru coacerea lor, – a menţionat agronomul-şef al întreprinderii, unul din cei mai buni specialişti agricoli din raion Vladimir Burnusuz.
La „Agrocirip” se gestionează 1450 de hectare de terenuri. Sunt promiţătoare plantaţiile de rapiţă, grâu şi orz. De fiecare cultură se cultivă câte trei soiuri raionate. Orzul „Osnova”, ce are un potenţial de roadă de până la 10 tone de boabe la hectar, anul precedent a dat la Ciripcău câte 6,5 tone, iar în acest an, din cauza secetei se aşteaptă o roadă de circa 4 tone la hectar.
Sunt într-o stare satisfăcătoare şi plantaţiile de grâu, în special de soiul francez „Sobol”. La fiecare hectar aici sunt circa 7 milioane de plante, iar spicele au câte 40 de boabe şi mai mult.
Rapiţa se cultivă pe 143 hectare şi plantele au crescut la o înălţime de peste un metru, având un număr depăşit de păstăi pline cu seminţe.
Adică, la Ciripcău, e bine, luând în consideraţie condiţiile climaterice ale anului curent.
– Ne-a salvat aplicarea agrotehnicii mai performante şi, în primul rând, pregătirea perfectă a solului din toamnă. Primăvara nu am răscolit pământul şi s-a păstrat mai bine umezeala. Aceasta a şi favorizat dezvoltarea mai bună a plantelor, – a declarat primarul satului Mihai Donos, care manifestă o atenţie sporită în dezvoltarea sectorului agrar din localitate.
De la Ciripcău echipa de control s-a deplasat pe câmpurile SRL „Eco-mondial” din teritoriul primăriei Gura Camencii. Managerul companiei Grigore Ceban a invocat aceleaşi probleme, ce reesă din cauza secetei îndelungate. Din cele 1500 hectare gestionate 472 le ocupă grâul, 130 orzul şi 75-rapiţa. Câmpul cu orz aproape că e gata către recoltare. Secerişul aici poate fi început în zilele următoare. Dar există o problemă. Tehnica de recoltare, faţă de cea a vecinilor de la „Agrocirip” e depăşită, însă conducerea întreprinderii, situată la Edineţ, nu prea se grăbeşte să investească în renovarea parcului tehnic.
O impresie foarte bună lasă situaţia la SRL „Tetracom-agro”. Directorul Vladimir Novac şi agronomul-şef Igor Popovschi sunt specialişti de performanţă, cu o experienţă avansată în dezvoltarea sectorului agricol. Lor le este specific spiritul inovativ, aplicarea noilor tehnologii, experimentarea soiurilor şi hibrizilor de culturi agricole. De mai multă vreme există un sector experimental în comun cu savanţii de la institutul de selecţie a plantelor din Odesa. Al treilea an se cultivă culturi agricole fără aplicarea chimicalelor şi gospodăria acum va primi certificat de confirmare a producţiei ecologic pure, destinată exportului, dar şi pentru comercializare pe piaţa republicii la preţ mai avantajos.
– Actualmente noi avem 177 de hectare destinate pentru creşterea producţiei ecologice – 34 hectare ocupă floarea soarelui, 8 – mazărea, 60 – soia şi 75 – grâul. Suntem la etapa de certificare a producţiei ecologice, – a comentat directorul Vladimir Novac.
Întreprinderea are, comparativ cu alte gospodării similare, un număr impunător de angajaţi – 137 de persoane la 2400 de hectare gestionate. Acest fapt se explică prin producerea anuală a materialului semincer – circa 800 de tone de seminţe de grâu şi 240 – de orz. Pentru a menţine contingentul de specialişti la lucrările de pregătire a seminţelor Vladimir Novac a decis să rezerveze 60 de hectare de sfeclă la prasă. Astfel, şi oamenii au de câştigat, şi întreprinderea nu e în pierdere.
La Băhrineşti a uimit faptul, că aici s-a încercat pentru prima dată în raion de a cultiva mazăre de toamnă – pe o suprafaţă de 10 hectare. Roada deja e strânsă, câte 2, 3 tone la hectar, iar terenul e pregătit pentru semănatul de toamnă.
Directorul Gheorghe Pînzaru e un manager foarte iscusit şi manevrează cu pricepere în diferite situaţii riscante.
– La noi cea mai veche tehnică agricolă nu depăşeşte 4 ani, – spune dl Pînzaru.
După patru ani, fiind exploatată cu mare grijă, tractoarele, combinele, utilajul se vinde altor întreprinderi, iar Gheorghe Pînzaru procură tehnică nouă şi mai performantă. Tehnica e păstrată în boxe, sub acoperiş şi se menţine ca în „casa mare”. Aici e stăpân Grigore Cadeniuc, fost conducător de rang raional, care la cei 85 de ani ai săi e primul ajutor şi consultant al directorului.
Un conducător al unei alte gospodării la sfârşitul controlului reciproc mi-a spus: „Chiar mâine o să iau mecanizatorii şi o să-i aduc la Băhrineşti să le arăt cultura câmpurilor lui Gheorghe Pînzaru”.
Întradevăr, e frumos câmpul mănos. Plantele crescute uniform, rândurile – fără greşuri, drumurile drepte, nivelate. Totul se face gospodăreşte.
– Avem o imunitate la diferite calamităţi naturale, inclusiv la secetă. Noi le contrapunem tehnologiile de cultivare a culturilor de câmp. Totul se face la timpul necesar şi cu tehnica respectivă. Chiar şi elicopterul îl folosim după necesitate, – ne-a spus directorul Gheorghe Pînzaru.
Vecinii băhrineştenilor, agricultorii de la Putineşti, nu rămân în urmă. Valeriu Antoci, directorul întreprinderii este un împătimit al tehnicii agricole. În ultimii ani aici au fost alocaţi pentru procurarea utilajului agricol circa 20 de milioane de lei. A fost instalată şi o uscătorie a cerealelor cu o valoare de 8 milioane. Aceste şi alte investiţii se recuperă prin obţinerea roadelor înalte şi comercializarea producţiei.
Foarte promiţător e grâul „Epoca”. Anul trecut nivelul de gluten în seminţele acestui soi a constituit 30 de procente.
– Această plantaţie de grâu e cea mai promiţătoare din întreg raionul, – şi-a expus aprecierea preşedintele raionului Ştefan Paniş.
Specialiştii chiar au numărat boabele în spic şi au ajuns la 77 de grăunţe. Iar în medie ele constituie 60 într-un spic. Adică, la hectar se va obţine cel puţin 52 chintale de boabe. E ceva mai puţin ca în anul trecut, când „Epoca” a dat câte 6,3 tone de grâu la hectar. S-a făcut simţită lipsa ploilor.
– Desigur, seceta ne-a afectat şi pe noi. Însă rezistăm la diferite stresuri economice şi climatice. Dar unde se face tehnologie, indiferent de alţi factori, se poate de obţinut roadă bună, – a declarat Valeriu Antoci.
La Putineşti, văzând rezultatele avansate, au aderat şi deţinătorii de cote de pământ din satele vecine. Acum întreprinderea lui Valeriu Antoci gestionează 2360 hectare de terenuri agricole şi cultivă grâu pe o suprafaţă de 655 hectare, orz – 78, mazăre – 136, rapiţă – 240 hectare. Toate culturile sunt îngrijite şi promit roade bune.
Gospodăria vecină „Pan Clip” e şi mai extinsă – 3900 hectare. Aici e un izvor al inovaţiilor agricole. Primii în raion au început cultivarea rapiţei, apoi a inului, acum şi seminţelor de floarea soarelui pentru consum.
Managerul Ion Clima zice că fără rapiţă nu-şi închipuie activitatea sa de agricultor.
– E o cultură foarte riscantă, într-o singură zi poţi pierde toată roada. Dar riscul îl diminuăm prin organizarea şi mobilizarea noastră, – zice Ion Clima. – Acum suprafeţele de rapiţă s-au extins la 540 de hectare. Rapiţa aduce primii bani în gospodărie şi e o cultură rentabilă, noi obţinând circa 3 tone de seminţe la hectar. Vă spun încă ceva. În farmacii 100 grame de seminţe de rapiţă se vinde la un preţ de 120 de lei. Dar acesta e alt business.
Mult s-a investit în cultivarea seminţelor de floarea-soarelui pentru consum. Plantaţiile de „Iaguar” constituie 250 hectare din cele 800 ocupate de floarea-soarelui. S-a aplicat şi munca manuală, fiind zmulse plantele îndesite. Această operaţie s-a executat pentru a avea la hectar 32-33 mii de plante şi a recolta seminţe măşcate. Se obţine la 3 tone de seminţe ce se comercializează la un preţ de circa 8 lei pentru un kilogram.
În ansamblu la „Pan Clip” grâul se cultivă pe o suprafaţă de 1500 hectare, porumbul – pe 600 hectare, floarea-soarelui pe 800 hectare.
Acest mod de activitate, organizat de direcţia agricultură Floreşti în frunte cu Anatolie Cocerovschi, are multe elemente pozitive.
S-au evidenţiat principalele tendinţe:
- La „Tetracom-agro” se cultivă producţie ecologică şi material semincer.
- La SRL „Panclip”, SRL „Agrocirip” şi la Putineşti se cultivă inul.
- Se extind suprafeţele de rapiţă.
- Se procură tehnică agricolă performantă.
- Se practică tehnologii avansate, noi sisteme de fertilizare şi protecţie a plantelor.
Dar au fost conturate şi problemele:
- Seceta a diminuat substanţial rodnicia hectarului de grâu şi orz.
- Sisteme de irigare masivă a plantaţiilor practic nu există.
- Specialiştii şi unii directori de întreprinderi nu cunosc cine e ministrul agriculturii. Unii cred că încă e dl Gorodenco, care frecventa agricultorii direct în câmp.
Făcând totalurile controlului reciproc în aceste 6 gospodării fruntaşe preşedintele raionului Ştefan Paniş a menţionat pagubele provocate de secetă, dar şi elanul celor mai buni specialişti agricoli şi directori de întreprinderi opus calamităţilor naturale pentru a soluţiona problemele sociale la sat. Preşedintele a mai menţionat, că e necesar să cântărim nu numai roada, dar şi venitul obţinut la un hectar gestionat, să facem o agricultură cât mai profitabilă.
Valeriu Antoci a spus: „Unde se respectă tehnologiile, pericolul pierderii de roadă e mai mic. Aceasta rezultă din propria practică de 40 de ani de agricultor”.
Gheorghe Pînzaru a zis: „Ar fi bine ca cei de la minister să nu conducă din birouri, dar să vină să vadă ce se face în câmp”.
Acelaşi lucru l-a menţionat şi Mihail Donos: „Nimeni de la minister nu trece pe la agricultori, nu se interesează de soarta producătorilor agricoli. Poate nici nu e nevoie de un aşa minister?”.
Toţi participanţii la „Ziua Câmpului” au accentuat această acţiune pozitivă. A fost o lecţie practică în câmp. Chiar şi ce s-a văzut că e mai rău a fost de învăţătură, ca să nu repete greşelile şi alţii.
Mult s-a vorbit despre secetă. Dar spre sfârşitul acestei acţiuni a trecut peste câmpuri şi un şuvoi de ploaie. Un semn bun şi o speranţă, că vor reveni precipitaţiile şi vor salva culturile târzii.
În raionul Floreşti se cultivă culturi agricole pe o suprafaţă:
Grâu de toamnă – pe 16878 hectare
Orz de toamnă – 2808 hectare
Orz de primăvară – 1276 hectare
Rapiţă – 2430 hectare
Mazăre – 1904 hectare
Porumb – 15030 hectare
Sfeclă de zahăr – 1658 hectare
Floarea soarelui – 16090 hectare
