Ghenadie Muntean: „Va fi ca niciodată”
Iniţiat acum şapte ani Festivalul Mărului de la Soroca a ajuns să ajungă de rang republican şi chiar internaţional. Preşedintele raionului Ghenadie Muntean îşi doreşte ca această ediţie să devină una inedită şi să lase o amprentă deosebită în memoria tuturor, ce vor avea fericita ocazie să fie prezent la eveniment.
– Domnule preşedinte, D-stră până acum aţi participat la Festival în calitate de producător de mere, dar acum, credem, s-au adunat mai multe obligaţiuni şi emoţii?
– Una e să-ţi aranjezi expoziţia, să-ţi mobilizezi colectivul de livădari şi artişti amatori, şi alta e să-ţi asumi responsabilitatea de derularea Festivalului în ansamblu. Nu mă voi referi la detalii, dar am desfăşurat un prealabil lucru organizatoric, pentru a pune la punct toate momentele şi toate acţiunile ce sunt preconizate. În mai multe rânduri propunerile celor implicaţi în pregătirea către eveniment au fost discutate, apoi întreprinse măsuri pentru a evita orice eroare.
– Adică, Soroca e pregătită către Festival?
– Absolut.
– Şi de ce atâta atenţie acestui eveniment?
– Fiindcă e primul în republică de acest fel. Acum în ţară avem o sumedenie de festivaluri – de la cele ale cireșilor, căpşunelor până la cele ale cartofului şi bostanului. Dar al nostru rămâne, în opinia mea, cel mai important.
Motivez. În satele sorocene nu-i gospodar să nu aibă în preajma casei măcar vreo doi-trei merari. E o tradiţie veche, când cel mai de preţ fruct era mărul. Şi nici unul altul, de felul avocado, banan etc., nu-l poate înlocui şi să-l „dea jos” de pe piedestal.
Livezile de măr la noi în raion ocupă peste 6000 de hectare, e cea mai extinsă plantaţie din republică. Pe an ce trece ele se înnoiesc cu soiuri, ce sunt solicitate de cumpărătorii din mai multe ţări. În pofida tuturor obstacolelor ce ni se impun, merele de la Soroca ajung şi în Siberia, şi în statele arabe, şi în ţările Uniunii Europene, ba chiar şi în SUA şi Canada.
Mărul nostru a devenit un brand, o carte de vizită pentru Soroca, dar şi pentru întreaga regiune din nordul ţării.
– Pe cine îi apreciaţi drept „grand”-zii pomiculturii moderne? Şi cam câte soiuri de mere cresc în livezile sorocene?
– Indiscutabil, pe primul loc e SA „Alfa-Nistru”. Aici nu numai că sunt plantaţii înalt productive, ci e şi creat un ciclu încheiat de la creşterea merelor până la procesarea şi comercializarea producţiei. Printre gospodăriile cu mai mari suprafeţe pomicole sunt SRL „Soragrovis”, SRL „Tehrubsor”, GŢ „Marciuc Valentina”, SRL „Oclanda-agro”, SRL „Milen-agro-prim”, SRL „Prietenia-agro” şi altele. Aici sunt şi livezi tinere, de perspectivă, cu soiuri solicitate pe piaţa internă şi cea externă. În general, se cultivă peste 30 de soiuri ce posedă calităţi gustative specifice şi se evidenţiază prin formă, mărimea şi coloratura fructelor.
– Îngrijirea plantaţiilor şi culesul merelor e doar jumătate din lucrul în cadrul acestui sector agricol. Nu mai puţin importante sunt păstrarea şi comercializarea producţiei.
– Aşa e. De aceea suntem în crearea unei infrastructuri moderne. Acum a luat amploare construirea complexelor frigorifice în mai multe localităţi. Cele mai mari şi utilate frigidere le avem la „Alfa-Nistru”. Au fost puse în funcţiune complexele din GŢ „Marciuc Valentina”, SRL „Tehrubsor”, se construiesc în GŢ „Mihai Eftodi” şi „Viroc-agro”. În total deja avem 10 complexe frigorifice de capacităţi diferite – de la 1000 până la 3000 de tone. Se mai asamblează linii de sortare, calibrare şi ambalare a merelor. Agenţii economici au înţeles că pe piaţa externă mult face atractivitatea exterioară a fructelor – cum sunt ambalate, ce culoare şi luciu au, alte aspecte. Căci se mai întâmplă ca unii comercianţi din exterior să procure producţia noastră cu preţuri convenabile pentru ei, să le „lustruiască” şi mai apoi să obţină venit mai considerabil decât producătorii.
– Dar şi aşa pomicultura e o ramură profitabilă.
– Da, însă de ce mereu să recurgem la serviciile intermediarilor şi să nu câştige mai bine însuşi producătorii? Acum şi autocamioane speciale de mare tonaj procură unele gospodării, nu numai pentru necesităţi proprii ci şi pentru deservirea fermierilor ce posedă suprafeţe pomicole mai reduse.
– Deşi suntem în prag de Festival, aţi putea să ne reliefaţi contururile zilei de mâine a pomiculturii sorocene?
– Cultura mărului rămâne sectorul principal pentru agricultorii noştri. Dar pentru a fi mai „puternici” pe piaţă e necesar să ne asociem, să creăm o infrastructură modernă în pomicultură. Acest pas ar favoriza atragerea investiţiilor şi subvenţiilor din partea statului, dar şi sporirea volumului de producere şi de export a merelor. Noi deja avem un „nume” apreciat pe piaţă şi e necesar să-l confirmăm şi să-l „lustruim”.
Tempourile de plantare a noilor suprafeţe cu pomi de măr, determină tendinţa agricultorilor noştri şi eu cred, că se face acest lucru nu spontan, ci argumentat şi din punct de vedere economic.
Sunt convins că dacă vom merge pe această cale, nu se va schimba vectorul în dezvoltarea pomiculturii. Atunci nu se vor reduce solicitările la acest product ce va influenţa şi la soluţionarea mai multor probleme de ordin social.
– Acum, să ne referim concret la Festival. Cine vine la noi? Care sunt momentele forte ale evenimentului?
– Cred, că cititorii „Ziarului Nostru” deja sunt bine informaţi despre Festival, dar pot să mai spun câte ceva. La noi o să vină delegaţi din cinci judeţe din România, de la Viniţa şi Iampol, din mai multe raioane ale ţării, reprezentanţi ai conducerii de vârf a Republicii Moldova, ministerelor şi misiunilor diplomatice.
Cele mai multe activităţi se vor desfăşura în preajma Cetăţii. Pe cheiul Nistrului, în scuarul din preajmă şi pe străzile adiacente vor fi amplasate cele mai diverse expoziţii ale agenţilor economici, primăriilor, meşterilor populari. Toate cu amprenta tematică a Festivalului. Va fi şi o „paradă” a participanţilor, concursuri cu diplome şi premii, evaluarea colectivelor artistice locale şi a celor invitate din alte părţi, vinării şi berării. În orăşelul copiilor pe micuţi îi aşteaptă o sumedenie de surprize. Iar bucătarii pregătesc pentru a servi pe gratis 1500 de porţii de raţă împlută cu măr. Mai sunt şi alte activităţi ce-i va surprinde pe participanţii la eveniment.
Vă poftim la Festival!
N-o să regretaţi!
