Repere culturale.

0
67
În scenă: lila Pilipeţchi, iurie tănase, părintele Milea, părintele sorin, ana Bejan și Valeriu Matei la începu- tul lucrărilor universităţii


Citatul săptămânii: „A promova sub orice formă o limbă moldovenească, deosebită de limba română, este act de genocid din punct de vedere strict lingvistic.” (Eugen Coşeriu)

Călătorie pe Muntele înalt – COȘERIU


Două zile superbe de toamnă la început de octombrie, sâmbătă și duminică (2-3 octombrie) au purtat marca unui eveniment cultural deosebit – cea de-a VII-a ediție a Universității Populare „Constantin Stere”. Ediție ce s-a desfășurat sub semnul celor 100 de ani de la nașterea marelui lingvist al lumii, EUGEN COȘERIU, considerat părintele lingvisticii integrale.
Și de astă data programul a început cu depunere de flori la busturile scriitorilor Mihai Eminescu, Ion Creangă, Constantin Stere, Grigore Vieru. Apoi a urmat desfășurarea evenimentului, ce a avut loc la Palatul de Cultură.
Au venit cu mesaje de salut și nu numai, vicepreședintele raionului, Iurie Tănase și doamna primar a orașului Soroca, Lilia Pilipețchi. Doamna primar a mai avut și o misiune nobilă – de a oferi Titlul Cetățean de Onoare al orașului Soroca, rectorului Universității Populare de Vară „Constantin Stere”, directorului ICR Chișinău, academicianului, Valeriu Matei. A făcut-o cu un Laudatio excelent despre Valeriu Matei.
Au mai rostit mesaje de salut, Valeriu Matei, Ana Bejan, președinta Comitetului de organizare și președinta Fundației Culturale „Grigore Vieru”. Serviciul divin a fost oficiat de preoții Sorin Huluță de la Biserica „Sfinții Martiri Brâncoveni” din Soroca și prietenul fidel al sorocenilor, părintele Mihail Milea de la Buzău, Cetățean de Onoare al raionului Soroca.

Minte minunată, minte luminată

În cadrul sesiunii de comunicări „EUGEN COȘERIU – părintele lingvisticii integrale” cei prezenți au avut prilejul să facă o călătorie sufletească prin lumea lui Eugen Coșeriu, dar și prin activitatea de 10 ani a ICR Chișinău. Distinsul savant lingvist, Gheorghe Popa, profesor la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți în comunicarea „Integralismul coșerian – viitorul lingvisticii ca știință a culturii” ne-a oferit prilejul să auzim și să cunoaștem lucruri pe care până acum viața nu a îndrăznit să ni le scoată în lumină. „O lume întreagă vorbește de cel mai mare lingvist din toate timpurile, dar contemporanii noștri, mai ales cei tineri, foarte multe lucruri nu cunosc”, a spus în debutul comunicării domnul profesor. De aceea domnia sa a ales să facă o prezentare generală despre viața curată și zbuciumată a marelui lingvist, definit de un alt mare lingvist japonez, Takasahi Kamei, lingvistul sec.XXI, deși a activat în secolul trecut. Și a adăugat că ne trebuie încă un secol ca să ne descurcăm, să ne lămurim, să înțelegem, să percepem, să valorificăm concepția lingvistică a acestui mare lingvist. Autentica evaluare a lui Coșeriu o încredințăm viitorului, ea nu stă în limitele puterilor noastre de azi. Domnul Gheorghe Popa a amintit că românul basarabean s-a născut în 1921 la Mihăileni, Râșcani, a fost școlit la Liceul „Ion Creangă” din Bălți, Universitățile din Iași, Roma, Padova, Milano, profesor în Montevideo(Uruguay), apoi la Universitățile din Bon și Tubingen (Germania), unde a fondat școala lingvistică integralistă. Cei prezenți au aflat că despre viața, activitatea și opera lui Eugen Coșeriu, al doilea Iorga al românilor, cum mai este numit, s-au scris mii de articole. Numai cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani, în 1981 au apărut 198 de studii, inserate în 5 volume, ce cuprind 2370 de pagini… A doua zi, domnul Popa a lansat volumul „Eugeniu COȘERIU:VOCAȚIA UNIVERSALITĂȚII”, care cuprinde articole, studii, interviuri despre dimensiunile personalității lui Coșeriu din diverse perspective: biografică, spirituală, științifică, intelectuală, profesională etc. Autorul prin cele rostite a oferit publicului prezent teme de meditație, privind rolul cuvântului în zidirea ființei noastre. Ne-a mai făcut să înțelegem că Magistrul Coșeriu a avut o șlefuire interioară deosebită. El ne învață să redescoperim rolul dătător de viață al cuvintelor, strălucirea pentru care a fost adus în viață.


Academicianul Valeriu Matei s-a referit la poezia și proza lui Eugen Coșeriu. A citit din versurile multiacademicianului, a adus în atenție și un citat din amintirile lui Coșeriu: „România mi-a dat prima școală, acea excelentă școală românească de atunci, atât la școala primară, cât și la liceu, iar, mai târziu la primul an de Universitate. Această școală mi-a dat, mai întâi, poate nu universalitatea, dar cel puțin, setea de universalitate”
Subsemnata a vorbit despre întâlnirea pe care a avut-o cu marele lingvist al lumii în anul 1998. Doamna Ana Bejan, pe atunci parlamentar, l-a adus pe gigantul om de știință și cultură la Soroca. Genialul lingvist venise la lucrările din cadrul colocviului „Lecturi coșeriene” ce s-a desfășurat la Chișinău. Dat fiind că suntem în anul când Coșeriu ar fi împlinit 100 de ani, o să vă propun atenției acel interviu în unul din numerele viitoare.

Să fim o voce românească în Europa

În afară de personalitatea Coșeriu, au mai fost evocate și alte personalități. Domnul Alexandru Burlacu de la Institutul de Filologie Română „B.P.Hașdeu” a prezentat o comunicare foarte interesantă cu titlul „Soroca-un centru literar în perioada interbelică”. Ne-a vorbit despre poezia lui Cheorghe A Rusu, despre „Covorul basarabean” a lui Dumitru Iov și despre întâlnirea care a avut-o cu Eugen Coșeriu. Pe poetul martir Gheorghe A Rusu l-a evocat și Valeriu Matei. Iar doamna Ana Bejan a răsfoit pagini din activitatea scriitorului și publicistului Paul Vataman, accentuând conștiința națională de care era pătruns martirul sorocean, conștiință ridicată ca un stindard deasupra acelor vremi furtunoase.
Și așa cum Eminescu e peste tot, părintele Milea a venit în fața celor prezenți cu comunicarea „Crezul lui Eminescu”, zugrăvind prin cuvinte relația lui Eminescu cu Dumnezeu.


Un îndemn de a ne reface arhitectura noastră sufletească și cea a minții s-a cuprins în comunicarea lui Valeriu Matei despre cei 30 de ani de independență a Republicii Moldova.
Balsam pentru suflet a fost spectacolul muzical-poetic susținut de cantautorii Anatol Rudei, Viorel Burlacu și actorul Nicolae Jelescu.
În cea de-a doua zi a Universității, după lansarea cărții „Eugeniu COȘERIU: VOCAȚIA UNIVERSALITĂȚII”, doamna Ana Bejan a evocat personalitățile contemporane Mihail Milea și Valeriu Matei.
Concluzia acestor două zile a fost: Să ne păzim cetatea noastră sufletească, să chemăm numele lui Dumnezeu cel Sfânt prin biserică în limba română, să ne păstrăm legendele, poveștile, identitatea și conștiința națională, așa cum a dorit Eugeniu Coșeriu, așa cum vedeau lucrurile mințile luminate din perioada interbelică, care voiau cu toată ființa lor să fim o voce românească în Europa.
Tainică, măreață și de necuprins este averea lăsată de Eugen Coșeriu. Ediția din acest an a Universității Populare a încercat să ne facă o călătorie pe muntele înalt, COȘERIU, ca de acolo de sus să putem vedea alți munți înalți din vasta lui activitate.

PUBLICITATE