Reuniune de Iubire și Credință

0
320
O poză ca amintire cu Presfințitul Părinte Sofronie în fața Bisericii.

Precuvântare

  De la o margine de Țară la altă margine, de la Poarta de Răsărit spre Poarta de Apus, porneam miercuri, săptămâna trecută, spre o lume bună și minunată – lumea femeilor creștine din toate județele României, reunite la manifestările prilejuite de aniversarea a 10 ani de la înființarea Asociației Femeilor Ortodoxe Române din Episcopia Oradiei – AFOREO (22-26 septembrie). Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Antonie, Episcop de Bălți, am pornit la drum alături de președinta Asociației Femeilor Ortodoxe din Episcopia Bălțului, Lucia Cernei și tânărul jurnalist Daniel Cernei, cel care a condus mașina cale de aproximativ 1600 de kilometri (dus și întors). Locul desfășurării evenimentului – Mănăstirea „Sfânta Cruce”, situată la o distanță de doi kilometri de elegantul oraș – Oradea. Gânduri frumoase, vorbe bune, lumină, căldură, liniște sufletească – toate s-au împletit armonios pe parcursul celor câteva zile de ședere în acest colț de rai.

Noblețea femeii creștine-o constantă într-o lume schimbătoare”

   Aceasta a fost tema Simpozionului aniversar. Evenimentul a început cu un Te Deum ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru tot ajutorul și pentru toată facerea de bine revărsate asupra doamnelor ortodoxe din Oradea în decursul celor aproape 11 ani de activitate. A urmat o slujbă de pomenire a membrelor AFOREO, trecute la cele veșnice. E greu să descrii prin cuvinte acele momente înălțătoare, oficiate în Biserica Mare a Mănăstirii „Sfânta Cruce” de către Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei. Rostite cu dragoste, cuvintele Înaltului au făcut multă lumină și ne-au mângâiat sufletele.

  Preasfințitul Părinte Sofronie a binecuvântat și deschiderea lucrărilor Simpozionului. A făcut-o cu bună-cuviință și multă căldură, vorbind despre frumusețea vocației femeii creștine. Doamna președintă AFOREO, Viorica Cherteș, avea să spună despre Preasfințitul Părinte că este un erudit extrem de riguros, sever, dar care știe să dăruiască iubirea izvorâtă dintr-o inimă curată. Înaltul prelat a accentuat că din 2010  AFOREO desfășoară o bogată activitate misionară, culturală și filantropică.

   A fost o plăcere pentru toată lumea să asculte dialogul inteligent dintre Preasfințitul Părinte și tezaurul viu, Angela Olaru de la Iași. O minune de femeie creștină, cu rădăcini în Basarabia, o ambasdoare a etnografiei pentru care, după cum a spus chiar dumneaei, etnografia a fost un adevărat refugiu care a purtat-o de-a lungul anilor pe culmile frumuseților tradiționale. Doamna Angela a fost invitata de onoare a Simpozionului aniversar. Cu o binecuvântare a venit în fața femeilor creștine și stareța Mănăstirii, maica Mina.

 Despre istoricul Asociației Doamnelor Ortodoxe din Bihor a vorbit preacucernicul părinte Dorel Octavian Rus. Viorica Cherteș a prezentat asistenței o cronică a celor mai importante activități desfășurate de AFOREO din 2010 până în prezent. Pe lângă acțiunile filantropice, femeile creștine din Oradea mai orgnizează o mulțime de activități culturale, cum ar fi: comemorarea lui Mihai Eminescu pe 15 ianuarie și 15 iunie, sărbători de suflet pe 1 decembrie, în ajunul Crăciunului, la Paști, tabere pentru copii, Ziua Limbii Române, altele.

  Noblețea femeii creștine a fost elucidată în mai multe luări de cuvânt. Noblețea femeii creștine am văzut-o și-n sufletul Ilenei Botoș din  Maramureșul istoric, Apșa de Jos, raionul Teceu, regiunea Transcarpatia, Ucraina. Ileana a interpretat cu fior răscolitor o Doină despre cei rămași în afara granițelor Țării. Noblețea femeii creștine am văzut-o și-n tânăra membră a Societății de la Cluj, Paula-Maria Dobocan. Paula a impresionat prin felul ei de a gândi și a vorbi. A rostit un discurs excelent, trezind respectul și admirația tuturor. Ea vede nu doar problemele, dar și soluțiile…

  Ca într-o cunună de Lumină s-au împletit cuvintele femeilor din Iași, Râmnicu Vâlcea, Cluj, Sibiu, Întorsura Buzăului, Reghin, Galați, Alba Iulia și bineînțeles, a frumoaselor doamne din Oradea. Ele au povestit cum ajută oamenii străzii, familiile aflate în criză existențială, cum organizează activitățile culturale, îndemnând să ne pomenim unii pe alții în rugăciune, să ne sprijinim reciproc, să sprijinim nu doar săracii, dar și valorile.

  Cu seninătate firească, o blândețe aparte și cu lumina bucuriei înscrisă pe chip ne-a vorbit cu drag în toate cele 4 zile despre lucruri, despre iubirea de Dumnezeu și oameni, părintele Ciprian Popică de la Întorsura Buzăului.  Ne-a surprins în chip neașteptat și plăcut cu harul lui de povestitor și cunoscător a celor sfinte. La fiecare moment de credință găsea și o pildă din viață. Am văzut, am simțit, ascultându-l, o imensă aplecare spre osul rădăcinii, o dragoste nemărginită pentru tradițiile noastre strămoșești. Părintele a accentuat că în această lume schimbătoare vrea să rămână cu dragostea străveche, ce ni s-a transmis de la trăirea creștină a bătrânilor noștri țărani.

Alte momente memorabile

  Ca într-o poveste frumoasă s-au derulat toate reperele din program. Am avut și câteva popasuri duhovnicești în afara Mănăstirii „Sfânta Cruce”. La biserica parohială din satul Voievozi-Șimani, satul de baștină al Viorică Cherteș, localnicii în frunte cu preotul Călin ne-au întâmpinat cu pâine și sare. Părintele a spus că biserica le cinstește pe toate femeile sfinte, pe toate femeile credincioase și a amintit că președinta AFOREO s-a implicat în achiziționarea terenului pentru biserică. În anul 2014 ca urmare a unui proces în justiție, locașul de cult, casa parohială și 15 ha de teren au fost retrocedate comunității greco-catolice din localitate. Din acest motiv creștinii ortodocși majoritari au fost nevoiți să construiască o nouă biserică.

  Un alt popas duhovnicesc a fost la parohia ortodoxă din orașul Valea lui Mihai, unde AFOREO are o filială. Femeile credincioase ne-au întâmpinat cu un emoționant program de muzică creștină și cu o masă plină de bunătăți, preparate de gospodinele din Asociație. Am trăit clipe frumoase care duc spre urcușul credinței.

  O infinită mângâiere duhovnicească am trăit la Mănăstirea Izbuc – cea mai mare mănăstire de călugări din Episcopia Oradiei, care a fost construită şi înfrumuseţată în ultimii zece ani, având ca model de inspiraţie Mănăstirea Cozia. Este considerată prima mănăstire ortodoxă din Ardeal, fiind atestată încă din secolul al XIV-lea la poalele munților Codru Moma, la aproximativ 100 kilometri de Oradea. Impresionantă este vechea biserică din lemn, construită în 1733. Impunătoare și  foarte frumoasă ni se deschide ochiului și sufletului, Biserica nouă din piatră care poartă mai multe hramuri, principalul fiind „Adormirea Maicii Domnului”. Sunt multe de văzut aici. Tezaurul  spiritual al mănăstirii e foarte bogat. Aici se află icoana făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de la Mănăstirea Dălhăuţi, din Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei, sfinte moaște, relicve și alte odoare sfinte. Aici vedem un iconostas deosebit din marmură cu icoane în mozaic. Ușile împărătești și diaconești sunt foarte frumoase. Însăși pictura realizată în tehnica frescă te apucă de suflet. În ferestre sunt montate frumoase vitralii realizate în Italia. E un privilegiu să ai onoarea să vizitezi această binecuvântată oază duhovnicească.

  Râu de minuni am văzut și în centrul istoric la orașului Oradea –un oraș ca o bijuterie. Te apucă de suflet clădirile de epocă, una mai frumoasă decât alta, biserici care parcă te invită să cucerești cerul, să te înalți prin rugăciune.

   Mulțumim, Doamne. pentru toată frumusețea pe care am văzut-o în cele câteva zile de ședere la Oradea! Mulțumim Episcopiei de Bălți din cadrul Mitropoliei Basarabiei pentru binecuvântare! Mulțumim Asociației Femeilor Ortodoxe Române din Episcopia Oradiei pentru invitație și pentru oportunitatea de a schimba gânduri și idei spirituale spre îmbogățirea ființelor noastre, mulțumim Mănăstirii „Sfânta Cruce” pentru excelenta găzduire!

           Text și foto Nina Neculce

PUBLICITATE