Cașunca – Tihnă și belșug în casa noastră comună

0
1253

181 ani de la fondare

Cașunca este un sat situat în partea de sud a raionului Florești, cu o populație de 1878 de locuitori. Istoria localității se datează începând cu 1840, când a fost întemeiată de către Ștefan Casso, român originar din Macedonia. De la întemeietorul satului provine și denumirea localității, inițial, ortografiată Cassovca – după cerințele țariste din acea perioadă.

Ulterior, descendenții lui Ștefan Casso, în special fiul său Nicolae, au dorit să-și zică Cașu, iar denumirea satului s-a transformat din Cassovca în Cașunca. Conform datelor istorice, primii locuitori ai Cașuncăi proveneau din Noua Suliță, dar e posibil că au venit și din Ghindești.

Cultivarea legumelor în sere – în fiecare mahala

La Cașunca, în raionul Florești, oamenii nu se grăbesc să-și vândă pământurile. Cum altfel, când au gospodăriile pline de orătănii, vite, oi, porci, iepuri și alte animale de casă, care trebuie hrănite? Dar asta nu-i tot. În fiecare mahala se întind sere în care agricultorii cultivă legume, flori și alte plante care nu suportă frigul. Cașunca era și în trecut vestită prin legumicultură. Care floreștean nu a cumpărat măcar o dată curechi de la Cașunca?

„Robaci, curați și gospodăroși, strângători și economi sunt oamenii din Cașunca”, povestește Iulia Dobîndă, locuitoare a satului. „La noi treburile se fac cu orânduială și lucrurile bune se păstrează. Așa am învățat de la părinți și bunei. Soacra mea avea hăinuță de biserică, hăinuță de dus la nuntă și hăinuță de lucrat în casă, cu șorțuleț.” Bunicile ne sfătuiau: „Când vei mesteca măliguța, nu învârti așa peste tot, dar alăturea, melesteuaș lângă melesteuaș, să nu se facă boțurele; când te-i scula dimineața, lasă-le pe-acestea dimprejur, le vei face pe urmă, dar fă dintâi curat pe prag, când va veni cineva să aibă pe unde intra. Dac-ai pornit coptul, să nu te sfădești cu bărbatul, să fie liniște în casă, să pui covățica cu aluat la călduț și tu să te culci. Până la ziuă să frămânți și când va răsări soarele, să fie pâinica gata. Îmbătrânesc și eu, și tot așa fac.” Vremurile s-au schimbat, dar multe dintre obiceiurile vechi rămân transmise din generație în generație.

Ospitalitatea – cartea de vizită a cașulenilor

 Pe lângă agricultură – ocupația de bază a cașulenilor, este răspândit și lemnăritul. Dacă aveți nevoie de butoaie bune de păstrat vin sau băuturi mai tari, întrebați de meșterul iscusit Alexandru Grib. Tot cu lemnăritul se ocupă meșterii Ion Galbă și Burduja Ion. Iar la confecționat stupi pentru albine se pricepe de minune Victor Guței. La Cașunca se practică și oieritul. Cea mai mare stână aparține lui Alexandru Pascaru, iar cele mai lungi lanuri de grâu sunt cultivate de „Nord Flor” condus de Grigore Romanciuc.

Nume de gospodari sunt multe în sat. Au plecat și de aici oameni peste hotare, dar totuși satul are viitor. Printre casele vechi, tradiționale, împrejmuite cu garduri de piatră extrasă din lunca Răutului, de-a lungul străzilor și prin ulicioare, răsar multe locuințe noi, arătoase. Din cei plecați sunt băștinași care nu uită de meleagul natal, cum este Virgil Șișcarenco, care a construit trapeza bisericii. Atragerea diasporei în dezvoltarea satului este unul dintre scopurile propuse și de primărie.

Băștinașii sunt oameni muncitori și mai au o calitate proeminentă care îi definesc – Ospitalitatea. E și firesc acest aspect, căci oamenii gospodari întotdeauna sunt primitori, buni la sfat și săritori la nevoie.

„Tihnă și belșug în casa noastră comună” scrie pe stația de autobuz din centrul satului, care este decorată cu un mozaic din anii ’90, – un bărbat cu ulcica și o femeie cu pâine – simboluri ale bunei primiri.

Doina satului

Dar să nu credeți că niciodată nu-și mai scot brațele din muncă, cașulenii știu să-și prețuiască timpul liber și să-l petreacă frumos și cu folos. În sat activează ansamblul cu titlul model „Doina Satului”, format din 18 membri, conducător artistic – Pavel Rusu, directorul Casei de Cultură.

Edificiul istoric necesită reparație capitală, prioritar – schimbarea acoperișului. Dar cultura nu stă pe loc, nici când condițiile sunt mai complicate.

„Viața culturală a satului se dezvoltă, povestește domnul Pavel Rusu. Pe lângă casa de cultură activează ansamblul „Doina Satului”, cercul de dans format din 4 grupuri de diferite vârste, secțiile sportive. Regulat organizăm diferite concursuri.

În viitor preconizăm promovarea meșterilor populari, care în trecut, nu știu din care considerente, au fost uitați.” Tinerii frecventează ansamblurile de dansuri conduse de Adrian Chiriac sau practică sportul: volei, șah, tenis de masă și fotbal, pentru care periodic, în duminici, se organizează întreceri.

De aproximativ 40 de ani în localitate activează colectivul de vânători, care adună în prezent zece bărbați pasionați de vânătoare.

De peste 20 de ani funcționează cu succes Asociația de Împrumut „Cașunca”, administrată de Ion Dobândă.

În sat activează 6 magazine mixte, stație de alimentare cu gaz, o moară și un punct de colectarea cerealelor.

În Gimnaziul Cașunca, condus de directoarea Cojocaru Mariana, învață peste 170 de elevi. La grădinița pentru copii, administrată de Danila Silvia sunt înscriși 96 de copii.

„Vrem să construim un teren sportiv”

Domnul Roman Belenco este primar la primul mandat. Aprovizionarea locuințelor cu apă potabilă este una dintre sarcinile primordiale de care se ocupă primăria. La moment, 2/3 din gospodării sunt conectate la apeduct.

„De asemenea, spune dumnealui, am înaintat câteva proiecte pentru înnoirea inventarului la grădiniță; am fost selectați în proiectul „Mă implic”, de colectare a deșeurilor, în parteneriat cu primăriile: Domulgeni, Ștefănești, Prodănești”, suntem la început de proiect, urmează multă muncă în următorii ani.

La inițiativa unui grup de consilieri, în anul 2021 planificăm să amenajăm un teren pentru piață. Și deoarece avem mulți tineri activi care practică sportul, vrem cu forțele proprii să construim un teren sportiv.”

 Pentru a îmbunătăți condițiile de trai în comunitate, domnul primar îndeamnă pe fiecare locuitor să se implice activ în viața satului:

„Să fim mai receptivi la toate evenimentele care se petrec, să ne implicăm, să fim mai uniți, consolidați pentru a obține o infrastructură mai bună, doar așa va fi mai ușor pentru toți.”

Hramul satului Caşunca este sărbătorit la 27 octombrie, de Sfânta Preacuvioasa Parascheva, un bun prilej de a vizita și a cunoaște această localitate minunată, cu Biserică frumoasă, Casă de Cultură cu arhitectură deosebită, meșteri iscusiți și natură pitorească pe malul râului Răut.

Ludmila TALMAZAN

PUBLICITATE