Când vom reveni toți copiii la grădiniță? Interviu cu Olga Corbu, directoarea IET Nr. 17 „Cheița de Aur” din Soroca:

0
1116

După ce Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a stabilit condițiile de activitate a grădinițelor, instituțiile de educație timpurie din țară și-au reluat activitatea la începutul toamnei, ghidându-se după proiectul Ministerului Educației, a hotărârii cu privire la deschiderea instituțiilor preșcolare luată de autoritățile locale și a deciziilor comisiilor administrative.

La început de noiembrie mulți copii înscriși la grădinițe încă mai rămân acasă.  Părinții se indignează, educatorii sunt suprasolicitați. Pentru a aduce mai multă claritate în acestă situație problematică, am adresat câteva întrebări doamnei Olga Corbu, directoarea IET Nr. 17 „Cheița de Aur” din Soroca, la care a răspuns cu amabilitate.

– Mămicile întreabă: Când putem să ne ducem toți copiii la grădiniță?

– Pentru noi întrebarea aceasta este foarte dureroasă. Am dori să lucrăm în regim obișnuit, căci fiecare copil trebuie să fie inclus în mediul de socializare, or tocmai aceasta este menirea grădinițelor, de a crea un mediu prietenos pentru socializare și nu învățare cum insistă părinții. Educația este obligația de bază a părintelui. Grădinița vine doar ca un suport, un ghid, iar educatorii sunt ca mentorii părinților în educația copiilor. La noi, nu știu de ce, un pic se încurcă lucrurile și educatorul este socotit ca bonă, ceea ce ne doare foarte mult. Educatorii au aceleași studii superioare, masterate și formări pedagogice depline.

          Ceea ce ține de redeschidere… Ne doare foarte mult că nu am putut să încadrăm pe toți copiii. Deciziile se iau în baza hotărârii nr 21 din 24 iulie 2020, a Comisiei naţionale extraordinară de sănătate publică, referitor la cerințele impuse față de instituțiile de educație timpurie cu privire la posibilitățile de încadrare a copiilor. În punctul 10 al acestei hotărâri se spune că „Se aprobă Instrucţiunea de pregătire pentru redeschiderea şi reluarea activităţii instituţiilor de educaţie timpurie în contextul pandemiei Covid-19…”. Tot aici este punctul 16 care stipulează că „nerespectarea măsurilor de sănătate publică expuse în prezenta hotărâre constituie pericol pentru sănătatea publică şi va servi temei pentru tragere la răspundere contravenţională şi/sau penală a persoanelor vinovate”. Decizia nu o ia directorul, se ia de către Consiliul administrativ.

– Cine sunt membrii Consiliului administrativ?

– În Consiliul administrativ intră directorul ca manager, dar el nu este președintele comisiei, două cadre didactice, un reprezentant al comitetului sindical, doi părinți și un reprezentant al APL.

– Consiliul administrativ decide când copiii vor reveni la grădiniță?

– Și lucrul acesta tot, dar în baza posibilităților pe care le putem acorda, reieșind din cerințele impuse de această hotărâre.

– La moment aveți posibilitate de a integra în instituție pe toți copiii înscriși la grădiniță?

– Să deschidem instrucțiunea privind pregătirea pentru redeschidere şi reluarea activităţii instituţiilor de educaţie timpurie în contextul pandemiei Covid-19. Punctul 2.2. – Asigurarea cu cantităţile necesare de săpun lichid, detergenţi si dezinfectanţi pentru realizarea măsurilor de igienizare şi dezinfecţie a terenului şi spaţiilor educaţionale şi de îngrijire, precum şi cu echipament de protecţie personală (măşti, mănuşi, halate, viziere – la necesitate), termometre non-contact pentru efectuarea termometriei copiilor şi al personalului.”

          Știți foarte bine că pandemia nu a venit de la începutul anului și nu au fost bugetele noastre pregătite pentru procurarea a tot ceea ce este necesar pentru prevenirea îmbolnăvirilor. De când a ieșit instrucțiunea, din 24 iulie noi am început a căuta în bugetele noastre surse de procurare a tot ce este necesar pentru redeschidere. Dacă vă amintiți, în acea perioadă primăria municipiului Soroca s-a aflat în carantină. Noi nu avem contabilii noștri. Instituția depinde de contabilitatea primăriei, deci nu am avut posibilități de a ne întruni în ședințe pentru a căuta soluții.

Am depus demersuri, am făcut tot posibilul ceea ce a depins de mine. Mai departe întrebările trebuiau să fie rezolvate de contabilitate, care era stopată de carantină.

– Înțeleg că impedimentul cel mai dificil era lipsa surselor financiare pentru a procura tot felul de dezinfectanți și alte necesare?

– Această barieră a fost la prima etapă.

– La moment ce vă împiedică să activați în regim normal, obișnuit?

– Să relatăm pe trepte, cum au evoluat lucrurile. Ca să achiziționăm toate cele necesare a fost nevoie de timp. Lucrul acesta s-a extins până la data de 7 septembrie, când au fost aduse resurse pentru activitate în contextul pandemiei. Lucrurile se procură prin achiziții publice, ceea ce durează în timp. Dacă într-o săptămână au fost făcute actele, calculele, după ce a ieșit primăria din carantină, au mai durat încă licitațiile. Era necesar timp pentru repartizarea materialelor, întocmirea listelor și stabilirea graficilor de activitate, discutate în cadrul consiliului administrativ şi coordonate cu CSP (Centrul de sănătate publică), precum și timp pentru a face un raport de autoevaluare privind pregătirea instituției.

          Am analizat posibilitățile de integrare a copiilor, conform punctului 5 din instrucțiune: „La decizia comună a APL/fondatorului privat şi administraţiei instituţiei şi în funcţie de condiţiile concrete şi situaţia familiilor (gradul de implicare în muncă)...”. Părinții care activează, au graficul de lucru de dimineață până la ora 17:00, de asta nu am ales varianta pe ture sau pe jumătate de zi. 

„6. La grupa de copii vor activa concomitent câte 1 educator per 4-5/6 copii (adică 2 educatori per grupa de 10-12 copii şi 1 asistent de educator) – pentru toată perioada cât persistă pericolul de infectare cu Govid-19.

La noi, conform tarificării, salariile sunt repartizate câte 1,5 per o grupă, adică un educator trebuie să lucreze la două grupe, ceea ce nu se permitea la prima etapă a redeschiderii. Noi am micșorat numărul de grupe în instituție și am aranjat câte două cadre la grupă, ca să coincidă cu cerințele stabilite în această instrucțiune. Maximum de grupe pe care le-am putut redeschide erau 10 la număr, din 13.

– Din cauza că se cerea un număr mic de copii în grupă cu doi educatori?

– Da.  Conform punctului 3 din Instrucțiunea obligatorie: ”… deschiderea grupelor se va putea realiza eşalonat, gradual cu un număr redus de copii – câte 7-8 copii de 2-4 ani şi câte 10-12 copii de 4-6 (7) ani, în funcţie de suprafaţa din grupă, dar nu mai mică de 4 m² pentru 1 copil. Aceasta este necesar pentru a evita aglomeraţia şi pentru ca să se poată face mai uşor managementul grupei de copii privind păstrarea, pe cât e posibil, a distanţei sociale (ca regulă, copiii mici au tendinţa de a se aduna grămadă).

4. La etapa iniţială, după redeschiderea instituţiei de educaţie timpurie, grupele

se vor completa cu copii de 4-6(7). Pe măsură ce situaţia epidemiologică din comunitate se va îmbunătăţi, vor putea fi admişi şi copii de 2-4 ani.

          La noi, în regim normal grupele erau formare din 28 – 30 de copii, din care trebuia să selectăm câte 12 copii. De la început a fost condiția ca să fie luați doar copiii mai mari. La Consiliul administrativ, analizând situația, a fost luată hotărârea ca să fie integrați copiii din grupele pregătitoare a căror părinți activează în câmpul de muncă. Apoi i-am integrat pe toți cei din grupele pregătitoare, deoarece în codul educației este stipulat că activitatea grupei pregătitoare este obligatorie. Având două grupe pregătitoare a câte 30 de copii, le-am împărțițit câte 12 copii (număr maxim permis, la condiția de 4 m² pentru 1 copil).

– Deci fiind nevoiți să împărțiți o grupă mare în 2-3 mai mici, nu vă ajung educatori pentru atâtea grupe?

– Și nici săli de grupă, nici spațiu, nu ne ajung ca să cuprindem întreg numărul de copii. La moment avem încă 120 de copii de 2 anișori care trebuia să fie incluși anul acesta în grupele noi. În afară de ei, sunt 283 de copii înscriși în instituție, din care în prezent, după a doua etapă de integrare, 173 frecventează grădinița. În cea dea doua etapă au fost incluși copiii mai mici, de la 3 ani, a căror părinți lucrează.

– Sunt și părinți care au rămas nemulțumiți. După ce principiu a fost făcută selecția de înmatriculare a copiilor şi completarea grupelor?

– În primul rând au fost luați copiii celor care trebuie să muncească în prima linie. Conform instrucțiunii: „Se va asigura, cu preponderenţă, accesul copiilor, ambii

sau unicul părinte ai cărora sunt angajaţi şi prezintă dovada prezenţei fizice la serviciu (cu accent pe lucrătorii medicali, poliţişti, educatori/ personalul din IET), a copiilor din familiile cele mai dezavantajate (ex., cu 2-3 şi mai mulţi copii, cu dizabilitate/CES etc.) – cel puţin pentru o primă perioadă, în funcţie de îmbunătăţirea situaţiei epidemiologice şi de recomandările Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.” Nu toți părinții au prezentat această dovadă.

Când vor fi integrați și ceilalți copii?

–  Noi am scris demersuri pentru micșorarea spațiilor permise pentru un copil. Acest lucru ne-ar permite să mai integrăm câțiva copii în grup. Avem sălile cele mai mari, de 48 m².

– Către cine ați adresat demersul?

– Ne-am adresat către doamna primar. Și deja am aflat că doamna viceprimar, Ana Ojog, s-a adresat mai sus, la autoritățile centrale, dar încă nu a venit niciun răspuns. Am dori foarte mult ca să fie soluționată această problemă. Așteptăm, dar din convorbirile cu domnul Vladimir Guțu, șeful Centrului de Sănătate Publică Soroca, înțelegem că, reieșind din situația epidemiologică acută din țară, o hotărâre la moment nu poate fi luată.

          Într-adevăr este foarte greu și ne pare rău de fiecare. Înțelegem că sunt părinți angajați neoficial în câmpul muncii. Am dus tratative cu comitetele părintești din grădiniță. Am ascultat toate propunerile. Fiecare educator a lucrat în grupuri pe internet cu părinții, s-a explicat, s-a prezentat instrucțiunea dată  și s-a consultat. Varianta de a include toți copiii în schimburi pe două săptămâni nu a fost acceptată de părinții care lucrează, căci au contract de muncă care trebuie respectat și pe lângă faptul că plătesc impozite, nu-și pot permite să achite bone pentru o jumătate de lună.

Cum decurge procesul de educație la grădinița nr. 17 în acestă perioadă? Cât de mult s-a schimbat?

– Este foarte greu nu numai pentru grădinița nr. 17, dar pentru toate instituțiile de educație timpurie. Vedeți planul de activitate, graficul de lucru, orar de sosire/plecare a fiecărei grupe de copii, protocolul de acțiuni pentru fiecare angajat, instrucțiuni, toate coordonate cu consiliul administrativ. Restricțiile sunt severe. Avem graficul de ieșire la plimbare a fiecărei grupe de copii pentru a evita aglomerarea în spațiile comune. Fiecare grupă respectă un grafic strict de ieșire, ca să nu se întâlnească cu alte grupe. Graficul de curățenie a tuturor spațiilor, graficul de lucru a-l lămpii bactericide, care trebuie să fie pusă nu în prezența copiilor. Educatorul trebuie să aibă mare grijă, să reușească să facă toate aceste lucruri ținând cont de sănătatea copiilor.

În afară de ceea ce fac educatorii în instituție, ei țin legătura și lucrează online cu copiii din grupă care stau acasă, în același ritm cu etapa parcursă la grădiniță. Ne pare rău că mulți părinți ignoră acest fapt. Pe lângă aceasta, educatorii au de îndeplinit planuri, rapoarte și se ocupă de educația parentală.

– Cum se simt educatorii în aceste condiții stricte?

– Educatorii au nevoie de încurajare, foarte mult, de cuvinte de laudă. Educatorii sunt persoane creative, dornice ca copiii să aibă activități interesante, plăcute. Și vă închipuiți, dacă părintele vine de dimineață și sare la educatoare, că nu face primirea așa cum trebuie, că așteaptă altceva…? Dar educatorul trebuie să reușească până la poartă, iar de la poartă să ducă copilul în grupă, să-l lase cu ajutorul de educator, căci răspunde de copil după ce a fost primit după poartă. Educatorii într-adevăr au parte de stres și dacă părintele vine cu agresivitate, de unde să fie acea dispoziție bună, acea căldură cu care educatorul trebuie să se apropie de copilaș?

– Copiii s-au adaptat ușor la condițiile noi?

– Adaptarea copiilor în mare parte a depins de atitudinea părinţilor. Acolo unde în familie s-au condus de sfaturile date de educatori la etapa de pregătire pentru redeschidere, copiii s-au simţit destul de bine şi nu erau probleme. Dar avem şi cazuri unde copiilor le vine foarte greu din cauză că în familie se discută în prezenţa copiilor cu atitudine negativă regulile noi din grădiniţă impuse de situaţia pandemică. În acest caz starea părinţelor se răsfrânge asupra micuţilor care sunt confuzi şi frustrați. Dar educatorii prin măiestria lor creează acel confort psihologic de stare de bine fiecărui copil.

– Părinții care se simt nedreptățiți la grădiniță, ce ar trebui să facă?

– Cred că ar trebui să ne așezăm la o masă rotundă, să discutăm, să căutăm soluții. În toată această perioadă, la mine nu s-a adresat oficial niciun părinte, nu am primit nicio scrisoare. M-au întrebat undeva în stradă și eu la fiecare le-am răspuns frumos: „Așteptați, căci bază legală nu avem pentru a primi pe toți copiii. Cum va fi permis, noi îndată vă telefonăm pe fiecare și cu brațele deschise vă primim”.

– Deci, colaborarea între educatori, părinți și copii este cheia de aur în rezolvarea problemelor. Povestiți, vă rog, despre lucrurile frumoase care se fac la grădiniță.

 – Ne bucurăm de colaborări fructuoase cu grădinițe din România. Avem o colaborare frumoasă cu grădinița „Ciupercuța” din București și, la etapa inițială, cu grădinițe din alte țări. De 4 ani colaborăm cu grădinița nr. 19 din Botoșani, cu scopul de a face schimb de experiență. Am desfășurat activități interesante care au fost derulate la emisiuni, pe rețele sociale. În prezent facem schimb de experiență de activitate pe perioada pandemică, de lucrul online cu părinții și copiii. Am avut ședințe online la care educatorii din România și ai noștri, cei din R. Moldova, au făcut prezentări deosebit de interactive. Noi am preluat unele mecanisme de la ei. La rândul lor, și colegii noștri din România și-au exprimat plăcuta mirare de cele văzute la noi.

          Recent am făcut legătura cu o colegă din satul Pănășești, r. Strășeni cu care am stabilit o temă de aplicare cu privire la educarea și dezvoltarea copiilor în natură, foarte actuală în contextul pandemic. O temă pe care am propus-o și altor parteneri pe platforma eTwinning.

– Ce planuri aveți?

– Avem dorință mare să revenim cu toții la normal, să activăm fără reproșuri. Nu știu de ce, în această perioadă dificilă pentru toți, când lumea ar trebui să fie mai bună, să ne susținem unul pe altul, se simte atâta răutate. Probabil că ar trebui să nu ne centrăm pe egoul nostru, să nu uităm că în jur mai există natura și alți oameni. Ca să nu mergem spre distrugere, trebuie să ne gândim și la comoditatea celorlalți – „Poate că acum nu este așa cum vreau eu, dar va veni momentul când îmi va fi și mie bine.” Să ne bucurăm și de succesele altora. Referitor la mască, să nu ne gândim doar că „eu port mască și mă protejez pe mine, dar eu port mască și-l protejez pe celălalt”. Să dea Domnul să fie toți sănătoși, să avem posibilitatea de a ne bucura de activități libere, interesante, cu mulți copii și părinți, așa cum ne-am obișnuit.

– Vă mulțumesc mult pentru dialog! Mult succes și sănătate!

A intervievat Ludmila TALMAZAN pentru „Ziarul Nostru”

PUBLICITATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Vă rugăm să introduceți numele dvs.

*

code