Răzbunarea lui Viorel, sau cum o mamă-soacră a distrus o familie fericită

0
2341

În familia de intelectuali Nistor de prin părţile Bricenilor creşteau trei fete – toate frumoase, dar cea mică avea un vino-ncoace, care o făcea şi mai frumoasă, şi mai plină de farmec decât celelalte două. Părinţii i-au dat numele Rita. După absolvirea şcolii din sat, Rita şi-a urmat surorile la facultate în Chişinău. În grupa paralelă învăţa un flăcău chipeş de la Cahul, căruia îi zicea Tudor. S-a îndrăgostit Tudor de Rita. Şi fetei i-a căzut cu tronc flăcăul, căci era înalt şi frumos ca Florin Persic în tinereţe.
Pe la anul IV au făcut nunta şi trăiau tinerii însurăţei în pace şi bună înţelegere într-o odaie la cămin. Or dragostea îi întâmpinase cu braţele deschise şi se simţeau fericiţi. Traiul lor s-a îndulcit şi mai mult, când spre sfârşitul studiilor a venit pe lume micuţul Dan. „Numai de n-am vorbi într-un ceas rău, – îşi ziceau adesea – dacă am duce-o toată viaţa aşa, am muri la bătrâneţe fericiţi.”

Îndărătnicia soacrei

Dar iată, că peste anii de studenţie s-a tras cortina. Tânăra familie s-a văzut nevoită să treacă cu traiul la părinţii Ritei. De fapt, aşa le-a fost înţelegerea la logodnă – casa cu o parte din acareturi i-a revenit Ritei, care după facultate urma să se întoarcă în sat. Din acea clipă, de multe ori Tudor se gândea în mintea lui cu câtă bucurie o să-l primească socrii în casa lor şi ce viaţă plină de lumină o să aibă în acel colţ de ţară! Îşi imagina, că într-o familie de pedagogi, unde tronează respectul şi bunăcuviința va putea găsi răspuns la toate întrebările. Cât au stat la Chişinău se simţea stăpânit de Rita şi parcă voia dinadins să se lase în stăpânirea ei. Credea că va fi la fel şi în continuare, însă chiar din primele zile de trai în sat, stăpână pe situaţie a devenit mama-soacră. Ea îi trezea dimineaţa din somn, ea îi culca, ei îi aparţinea ultimul cuvânt în luarea deciziilor. Tudor nu se putea integra în această existenţă străină. Pe măsură ce timpul trecea el devenea tot mai însingurat şi mai deznădăjduit. Îşi petrecea cea mai mare parte a timpului la şcoală. Prefera să se întreţină mai mult cu colegii de lucru pentru care avea respect şi atitudine sinceră. Însă nici la şcoală soacra nu-l slăbea din ochi, îi urmărea toate mişcările, iar seara îl lua la „vatra jocului”: „De ce i-ai sărutat mâna profesoarei de engleză? De ce ai zăbovit atât de mult pe coridor cu profesoara de biologie? De ce i-ai zâmbit atât de dulce bibliotecarei?” şi câte şi mai multe care mai de care mai deocheate.

Unde-i curva, s-o învăţ eu cum să facă dragoste cu bărbat însurat?

Aşa au trecut doi ani. Când în cele din urmă s-a născut Viorel, aşteptat să fie Viorica, tânărul tată spera la o schimbare în bine. Credea că tocmai acum e momentul să se desprindă de sfera de influenţă a soacrei. I-a spus, în sfârşit, Ritei că a obosit de un asemenea comportament absurd din partea mamei-soacră şi a rugat-o frumos să stea de vorbă cu mămica sa şi să-i spună delicat să nu se mai amestece în familia lor, căci sunt destul de maturi şi pot şi fără sfaturile ei să-şi organizeze viaţa. Rita l-a privit mirată: „ Da ce nu-ţi place? Implicarea mămicăi cred, că e destul de binevenită. De ce te deranjează? Doar ducem o viaţă destul de normală!” Tudor a rămas fără replică. Uimit de logica soţiei şi neîmpăcat cu gândurile sale, a doua zi a acceptat cu bucurie să plece pentru toată vara în tabăra de odihnă în calitate de director. Atmosfera din tabără l-a scos din starea lui depresivă. Mergea doar sâmbăta şi duminica acasă să-şi vadă copiii şi nevasta, încercând să le satisfacă toate dorinţele, iar luni dimineaţă în avertizările soacrei: „Vezi, ia seama să nu întri în păcat cu studentele celea care fac practica!”, Tudor se întorcea cu mare bucurie în tabără. După o lună de muncă, soacra văzându-l mai senin la faţă şi mai plin de viaţă, a presupus, că acolo în pădure ginerele duce o viaţă plină de mister şi aventură şi a început să-l spioneze. Mergea aproape în fiecare seară la tabără, se ascundea pe după copaci şi tufari ca să-l poată urmări pe Tudor. Într-o seară, la discotecă, l-a văzut pe ginere dansând câteva dansuri la rând cu cea mai frumoasă studentă aflată la practică. Atâta i-a trebuit. Plină de mânie a ieşit din ascunziş şi a alergat val-vârtej la ginere, răcnind cu spume la gură: „Rita stă acasă cu copilul, dar tu te distrezi cu fete tinerele, nenorocitule! Ce exemplu dai la aceşti copii, nemernicule?!” Apoi a plecat acasă şi a făcut o zarvă şi un tămbălău de a ridicat toată mahalaua în picioare. Auzind, că bărbatul său are roman cu o studentă, Rita a încălecat pe motocicletă şi a plecat la tabără. Aspre şi nemiloase îi erau cuvintele care curgeau potop la adresa soţului. După ce l-a boscorodit de se ofileau de ruşine până şi frunzele de pe copaci, a luat o nuia şi alerga furioasă prin curtea taberei strigând: „Unde-i curva? S-o învăţ eu cum să facă dragoste cu bărbat însurat!”. Apoi s-a apropiat de Tudor, care stătea încremenit şi a prins a lovi în el de l-a umplut de vânătăi. Spre mirarea tuturor, bărbatul înalt şi voinic ca un haiduc, care ar fi putut s-o doboare dintr-o lovitură, şi-a păstrat calmul, nu a atins-o măcar cu un deget. Iar după ce femeia s-a mai domolit, i-a zis pe un ton liniştit: „Ce păcat Rita! Ce păcat! Atât de frumoasă şi atât de rea! N-am crezut că şi tu eşti în stare să-mi faci viaţa de nesuferit ca şi maică-ta. Bine a zis cine a zis, surcica nu sare departe de trunchi.” S-a întors şi a întrat în căsuţă. Iar după el au întrat toate educatoarele.

A lăsat copilul pe prag

Şocat de această neaşteptată şi sinistră întâmplare, peste două zile, după încheierea celor trei ture de tabără, Tudor a plecat la Cahul să nu se mai întoarcă niciodată în casa, care i-a provocat atâta disconfort. Iar soacra şi mai înfuriată a luat copilul şi s-a dus glonţ din urma lui. Fără a le spune un cuvânt cuscrilor şi ginerelui, a lăsat micuţul de 5 luni pe prag şi, împăcată s-a întors acasă, zicându-i fiicei: „V-am făcut parte dreaptă. Tu ai rămas cu Dan, iar el las`să-l crească pe Viorel dacă nu a ştiut să păstreze familia!” Când Dan a întrebat unde e tăticul și frățiorul lui, bunica i-a spus că tăticul lui a plecat departe-departe şi nu ştie când o să se întoarcă acasă, iar pe frăţiorul lui mic l-a furat o ţigancă. Fără remuşcări şi mustrări de conştiinţă, peste câteva luni frumoasa Rita s-a recăsătorit. Peste un a născut o fetiţă bolnavă şi tot atunci s-a îmbolnăvit rău de tot maică-sa, care 15 ani a stat ţintuită la pat, suportând chinuri îngrozitoare până a iertat-o Dumnezeu. A murit în strigăte cumplite de durere. Când au aşezat-o în sicriu, chipul i s-a desfigurat cu totul şi a luat o înfăţişare înspăimântătoare, încât a fost dusă acoperită la cimitir. Mirosea foarte urât şi nimeni nu putea să stea lângă ea. Rita a fost un timp fericită şi în a doua căsătorie, dar după câţiva ani de viaţă în comun au început nemulţumirile. Zilnic îi turna venin pe suflet sărmanului bărbat, încât într-o bună zi inima acestuia n-a mai rezistat. Nici cu cel de-al treilea bărbat n-a dus-o mult. A născut şi de la el o fetiţă de care n-a avut parte – a murit sub ochii plini de lacrimi ai părinţilor, strivită de roţile unui automobil. În scurtă vreme după tragicul accident s-a stins din viaţă şi acest bărbat. Iar când Dan a crescut şi a aflat de la nişte rude adevărul despre tata şi fratele mai mic, a plecat la ei, nemaidorind să se întoarcă la mama. Acum Rita are 57 de ani. Încărunțită înainte de vreme, cu fața urâțită de veninul din suflet, îngrijeşte de fiica cu retard şi de tatăl ei de 90 de ani, care a rămas fără ambele picioare cu 13 ani în urmă, după ce a fost lovit de o maşină chiar în poarta casei. Oamenii din sat spun, că aceasta e pedeapsa de la Dumnezeu pentru păcatele ce le-a săvârşit împreună cu maică-sa, e răzbunarea lui Viorel desprins de la sân la numai cinci luni cu bună ştiinţă.

Nina Neculce

PUBLICITATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Vă rugăm să introduceți numele dvs.

*

code