Casa Generațiilor sau Cum nemții rezolvă problema singurătății

0
129

„Eu nu sunt gen, nu sunt refugiat, sunt un om cu povestea mea de viață”

Cu 15 ani în urmă, câteva mame, din orașul Stuttgart din Germania, s-au adunat, au discutat despre problemele lor asemănătoare și împreună au decis să se ajute reciproc, au spus că nu vor să stea separat, ci să facă schimb de experiență între ele. Astfel, au început să arendeze un mic oficiu ca loc de întâlnire. Înțelegerea se baza pe ideea că „dacă eu azi am grijă de acest spațiu, totodată pot să am grijă și de copiii altor mămici, între timp alte mame pot să se ducă să-și rezolve careva nevoi, pe rând.” Astfel, o inițiativă venită de jos, de la cei cu anumite necesități, a fost susținută și de alți parteneri din comunitate. În prezent, în Stuttgart sunt deschise, în colaborare cu primăria și mediul privat,  cinci Centre pentru Familie și 45 în tot landul Baden-Württemberg.

Unul dintre aceste centre l-am putut cunoaște în timpul unei vizite de studiu, organizată cu puțin timp înainte de pandemie, de către Platforma pentru Egalitate de Gen. Un exemplu care ar putea fi preluat acum când grădinițele nu funcționează în regim obișnuit și nu doar acum, căci beneficiile acestui concept sunt numeroase.

Centrul de zi pentru familie primește până la 300 de vizitatori zilnic, între orele 8:00 și 18:00. Taților și bunicilor li se adresează, de asemenea, ofertele zonei familiale. Centrul este deschis tuturor – indiferent de vârstă, sex, apartenență culturală sau mediu social. Familiile bogate și cele sărace au probleme umane similare, spre exemplu când copilașii plâng sau când se accentuează nevoia de comunicare a mamei. Inima centrului este sufrageria publică, o cafenea cu îngrijire a copiilor. O mămică pregătește mâncarea pentru toți, altcineva face altă activitate. În plus, există un meniu internațional de prânz în fiecare zi și diverse servicii de consiliere. Funcționalitatea se bazează pe o deservire reciprocă, după un grafic stabilit. Pe lângă faptul că mamele se ajută, ele socializează, discută despre copii, despre viața de zi cu zi, astfel își oferă și un suport moral ca să depășească diferite situații. Printre alte activități, aici mamele au organizat un mic târg second-hand cu lucruri rămase de la copiii lor.

În zona destinată familiei nu există cineva cu rol de administrator care ar da indicații, toate deciziile se iau împreună, în mod democratic. Nimeni nu este expert și nu indică ce să facă, mamele sunt expertele, prin experiența lor. Se promovează ideea că „tu nu ești singur în fața problemelor pe care le ai”. Aici femeile sunt încurajate să se exprime și cel mai important, sunt ascultate. Vizitatoarele centrului nici măcar nu se înregistrează pentru a veni aici, doar între ele fac cunoștință, vin prin recomandările prietenelor și se integrează.

Acest model este unul foarte bun pentru comunitate, iar eficacitatea lui face ca să se dorească a-l multiplica. Astfel de exemple au fost aplicate și în alte state. În una dintre istorii, o femeie refugiată din Serbia, care frecventa centrul din Stugttard, inspirată de experiența de aici, prin colaborare a deschis un centru similar în Belgrad, unde pentru a acoperi cheltuielile mamele confecționează diferite lucruri artizanale pe care le vând și totodată atrag diverse fonduri.

Stefan Barth, cofondator AGAPEDIA, ne-a ghidat spre acest centru povestind: „Eu am fost la Belgrad, anul trecut, și am văzut imaginea care era și aici mulți ani în urmă – un centru simplu, la primii pași, așa se dezvoltă. Am văzut și în Bulgaria un centru asemănător și eu sunt convins că acesta este un concept foarte efectiv, când cu puțini bani poți să rezolvi foarte mult”.

Catinca Mardarovici, directoarea executivă a Clubului politic al Femeilor „50×50”, participantă la vizita de studiu, sugerează că acest exemplu poate fi implementat și în R. Moldova: „Lucrurile mari în lume, din câte eu am văzut, au pornit de la cineva care având niște probleme, a găsit pe altul sau alta cu aceleași probleme, s-au adunat, și-au împărțit nevoile susținându-se reciproc. La noi aceste exemple pot fi aplicate, dar trebuie cineva să le sugereze. Sunt diferite forme. Primăriile mai bogate pot oferi acea cameră pe timp de zi, care se poate dezvolta în timp. Acest exemplu poate fi adaptat, mamele se pot aduna la una dintre ele acasă, mai ales că în casă se găsește totul necesar. Între timp cele care au nevoie să plece pentru câteva ore, o pot face. Sunt exemple când cineva oferă servicii ca să atragă lume, iar aici e altfel, se adună lume și apoi apar serviciile solicitate, pentru că fiecare persoană contează ca personalitate, aici se respectă valorile pe care le are omul. Fiecare femeie e o valoare și fiecare are un anumit talent: una scrie, alta împletește, alteia îi place să pregătească bucate și împreună ele își valorifică calitățile și se învață reciproc, astfel fiecare se simte importantă.”

Aici zilnic vin tinerele mămici cu copii pentru a socializa, a participa la diferite activități și a petrece timpul cât mai plăcut, simțindu-se parte a acestei comunități. De una singură o mamă nu poate să le facă pe toate, dar pe principiul ajutorului reciproc, se reușește. Oricine are libertatea de a veni la activitățile centrului, pe principiul participării, când fiecare face ceva. Separat există și o sală cu servicii profesioniste, în care poți lăsa copilul în siguranță pentru câteva ore contra cost. Toate activitățile se fac împreună cu copiii. Este bine și pentru ei, copiii se joacă în timp ce mama își poate bea în liniște cafeaua. Centrul activează în baza a patru principii:

– Spațiu Liber;

– În discuție se implică toate femeile, experți/e nu sunt, fiecare opinie este auzită și este importantă;

– Totul se face pe bază de voluntariat;

– Centrul este predestinat mamelor, dar toate activitățile se fac împreună cu copiii.

Dar asta nu e tot. Zona destinată familiei este inclusă într-un centru mult mai mare pe un spațiu de 6000 m² într-un edificiu dăruit municipalității de doi frați care au pus baza Fundației „Rudolf Schmid și Hermann Schmid” din Stuttgart.

Casa Generațiilor

„Diferența dintre tineri și persoanele în etate nu o fac anii, dar necesitățile”

În 1988, frații Rudolf și Hermann Schmid au dăruit această clădire municipalității, cu condiția ca să fie destinată cetățenilor din toate generațiile. Singurătatea este des simțită, mai ales în orașe. Ideea este de a crea un loc de întâlnire pentru oameni din culturi diferite și vârste, un centru de cartier transgenerațional. Clădirea a devenit o casă pentru fiecare fază a vieții – o Casă a Generațiilor.

Diferite generații din culturi diferite sunt unite sub un singur acoperiș pe cinci etaje. O platformă comună pentru întâlniri, comunicare și învățare, trăire și muncă. Centrul se bazează pe cooperare între mediul privat și public. Primăria Stuttgart oferă aceste spații în mod gratuit diferitor organizații, care la rândul lor trebuie să facă donații, schimb de servicii acestui centru. Punctul forte este deschiderea umană și, în același timp, un spațiu protejat. Grădina mare, terasa de pe acoperiș, grădinile de iarnă și sălile de lucru și de exerciții sunt comune. Sponsorii administrează împreună casa pe propria răspundere. Aceasta înseamnă cooperare strânsă și acorduri clare.

 „Dacă ești o persoană care ai voce și poți face ceva, ești binevenit.” Fiecare vine cu experiența sa. Aici nu există noțiune de „beneficiar”, toți sunt vizitatori. Se evită cuvinte care fac diferențe sociale, căci fiecare este o personalitate, un  om cu povestea sa de viață. Activitățile sunt organizate conform unui program coordonat cu primăria, care este afișat pentru toată lumea. Ofertele instituțiilor promovează comunitatea. Fiecare alege unde vrea să participe. Tot aici este destinat un spațiu separat pentru persoanele tinere afectate de scleroză multiplă, o boală care afectează sistemul locomotor și nervos. Edificiul spațios găzduiește un centru de zi, cafenea, o bibliotecă, spații care educă independența, spațiu unde se desfășoară evenimente: teatru, concerte de la muzică populară la clasic și rock, cluburi (cercuri), săli în care diferite organizații vin și desfășoară întâlniri, grădină în care cresc căprițe etc. Scopul este să se aducă ce este mai bun, dar în schimb trebuie ca fiecare să ofere ceva acestei case. Toată organizarea cere eforturi și fiecare trebuie să depună niște resurse pentru asta.

Inima activității transgeneraționale și interculturale este cafeneaua. Aici, voluntarii se pot implica într-o mare varietate de moduri, ca parte a angajamentului lor civic. Indiferent de naționalitate, cultură sau statut social, toată lumea din cafenea are ocazia să se așeze cu alții, să păstreze contactele sau pur și simplu să se bucure de cultură și să bea cafea sau ceai în pace în timp ce citește ziarul sau cartea. Mulți vârstnici vor să vadă copii care se joacă, dar în liniște, atunci o pot face de pe terasele frumoase ale centrului sau se pot apropia și comunica direct.

Majoritatea decorațiunilor din casă sunt făcute de tineri – așa sunt numite persoanele până la 60 de ani. Se consideră că diferența dintre tineri și persoanele în etate nu o fac anii, dar necesitățile. O organizație de motocicliști vine o dată în an aici, iau persoane în scaune cu rotile și le plimbă prin oraș în excursii cu motocicleta, în calește speciale, pentru o doză de bucurie. Se respectă, totodată, anumite limite, totul este bine monitorizat, deoarece, pe de o parte unii sunt activi, alții au nevoie de liniște.

Renata Grădinaru, participantă la vizita de studiu spune: „Cel mai tare m-a frapat ideea de a combina trei centre într-un edificiu: Centrul pentru tineri (adolescenți și persoane până la 60 de ani), Centrul pentru persoane în etate (aici își găsesc liniștea sufletească și persoanele cu abilități speciale) și Centrul pentru Familie (mămici cu copii). Ei pot interacționa și comunica, astfel persoanele în etate se simt integrate în societate, ceea ce foarte mult le lipsește la o vârstă înaintată.”

Casa Generațiilor este un loc pentru întâlniri, schimburi și învățare pe tot parcursul vieții. O excursie virtuală în Casa Generațiilor poate fi făcută pe adresa de internet: http://www.schmid-stiftung.de

Vizita de studii în Germania Stuttgard, în perioada 16-20 decembrie 2019, s-a desfășurat în cadrul proiectului „Schimb de bune practici privind mecanisme de asigurare a egalității de gen”, coordonat de Nina Lozinschi, Secretara Generală a Platformei pentru Egalitate de Gen, la care au participat 8 femei lidere din diferite partide, societatea civilă din R. Moldova, cu scopul de întrevederi cu reprezentanți ai Guvernului, Parlamentului, partide politice, mediul de afaceri și societatea civilă, pentru a identifica bune practici în implementarea de mecanisme instituționale în asigurarea egalității de gen.

Ludmila TALMAZAN

PUBLICITATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Vă rugăm să introduceți numele dvs.

*

code