Silvicultorii îşi sărbătoresc ziua lor profesională

0
700
Corpul administrativ al întreprinderii

Împărăţia cu 50 de milioane de arbori

În acest an, cu multe constrângeri naturale, economice şi sociale, sărbătoarea noastră e una modestă. Dar şi în aceste condiţii s-a muncit cu spor şi au fost înregistrate rezultate pozitive.
Ca şi anterior, s-a păstrat structura organizatorică a întreprinderii. Cele peste 15 mii 500 de hectare de păduri sunt gestionate de 4 ocoluri silvice cu 61 de păduri. În ansamblu colectivul nostru întruneşte 180 de angajaţi permanenţi şi 80 de sezonieri.
Făcând un calcul orientativ, pot afirma că în pădurile noastre cresc peste 50 de milioane de arbori. O bună parte din ei, circa 80 la sută, sunt stejari. Stejarul e arborele meu preferat. E viguros, rămuros, cu lemn tare, ce nu-l pot doborî nici o furtună de prin părţile noastre. Vă imaginaţi, că unii din ei trăiesc secole. La Ciutuleşti avem 6 arbori ce depăşesc vârsta de 200 de ani, iar unul, după cum au stabilit savanţii are peste 400 de ani. copaci seculari mai avem înregistraţi în pădurea Cosăuţilor şi la Cuhureşti. Însă nu numai arbori protejaţi de stat sunt în teritoriul întreprinderii noastre, ci şi arii întregi. Cea mai extinsă e zona Nistrului, cu începere de la Unguri până la Holoşniţa cu o suprafaţă de 1680 de hectare. O rezervaţie naturală e atestată în pădurea Baxanilor, iar în pădurea Cosăuţilor 643 de hectare sunt înregistrate ca rezervaţie peisagistică. Adevărate momente ale naturii sunt Râpa lui Bechir la Soroca pe 38,4 ha, Râpa Japca – 1,3 ha şi încă 10 ha la Cuhureşti.
Zona noastră în genere e bogată în floră şi faună. La noi cresc peste 40 de specii de arbori, 15 – de arbuşti, 50 – de ierburi, inclusiv 20 medicinale, care se colectează în scopuri farmaceutice. Pădurile sunt sănătoase, se dezvoltă în mod natural, nu se cere aplicarea preparatelor chimice pentru a le proteja de boli şi dăunători. Lucrul acesta îl fac păsările, care s-au înmulţit considerabil, graţie şi faptului că s-a stabilit zona de frontieră. Acolo, unde mai puţin acces au oamenii, păsările şi animalele sălbatice îşi fac cuiburi, vizuini şi se înmulţesc. Astăzi destul de des se întâlnesc porumbei, raţe, cormorani, prepeliţe, fazani, a crescut numărul vulturilor ce-s ca un fel de sanitari ai faunei. Din animale avem mistreţi, căpriori, vulpi, iepuri, jderi, dihori, chiar şi numărul cerbilor nobili e în creştere. Iată ce împărăţie bogată avem.
În ajun de sărbătoare vorbim nu doar de cele realizate, dar schiţăm şi noi planuri pentru viitor. Un proiect deosebit e revitalizarea pepinierii. Intenţionăm ca pe o suprafaţă de 36 de hectare, să dezvoltăm o crescătorie de puieţi, a vreo 20 de specii de arbori, ce ar asigura nu doar necesităţile întreprinderii din Soroca, ci şi întreg nordul ţării. Se va aplica irigarea plantaţiilor şi se va menţine o tehnologie strictă în producerea materialului săditor.
Un proiect mai imediat e punerea în funcţiune a secţiei de prelucrare a lemnului. Deja, în zilele următoare acest lucru se va produce.
Scopul nostru de bază în prezent şi pentru mulţi ani înainte e să protejăm pădurile, să extindem suprafeţele împădurite pentru a crea un microclimat favorabil în dezvoltarea economică a sectorului agrar şi pentru fortificarea sănătăţii oamenilor.

Dragi colegi!
Astăzi, în ajunul sărbătorii profesionale a silvicultorilor, Vă adresez sincere urări de bine, dorindu-vă sănătate, creativitate, succese în muncă, fericire în familie şi să priviţi în viitor cu multă speranţă!
Felicitări!
Mult bine tuturor!

Suntem un colectiv puternic

Cel mai extins trup de pădure în gestiunea ocolului silvic Soroca e la Ocolina şi ocupă 586,6 hectare. Pădurar aici e experimentatul silvicultor Mihail Melnic. Iar în ansamblu noi administrăm 3891 de hectare împădurite, de la Şeptelici până la Ciripcău, întrunite în 12 cantoane de pază.
De rând cu Mihail Melnic astăzi, la sărbătoare, se aliniază alţi devotaţi silvicultori, care îşi îndeplinesc obligaţiunile şi funcţiile conştient, calitativ. Aceştia sunt pădurarii Vasile NItrean, Voloviţa; Oleg Vovc, Mălăciuni, Soroca; Aurel Isac, Soroca; Cornel Muntean, Rubleniţa; Veaceslav Mosor, Cosăuţi; Pavel Galişevschi, Cosăuţi; Nicolae Grigor, Dubna; Anatolie Cetulean, Alexandru cel Bun şi, desigur, şeful-adjunct Ion Cebotari şi contabila Vera Zabulica. Din lucrătorii angajaţi permanent se evidenţiază prin hărnicie Mihail Bejenari şi Rita Isac.
În actualul sezon s-au efectuat lucrări de irigare a arboretelui pe o suprafaţă de 228 hectare şi s-au colectat 3180 metri cubi de masă lemnoasă. Tăieri principale s-au făcut pe 47 hectare şi s-au colectat 3130 metri cubi de lemn. S-au organizat activităţi de ajutorare regenerării naturale pe 29 de hectare. Anterior am plantat culturi silvice netransferate în stare de masiv pe o suprafaţă de 57 hectare. Conform proiectului „Conservarea solului” au fost luate pentru împădurire pe teritoriul primăriei Zastînca 27 de hectare de terenuri degradate.
Pădurarii au organizat colectarea plantelor medicinale. Au fost strânse 2263 de kilograme de flori de salcâm, soc, tei, frunze de pelin, păstăi de fasole şi 14 tone de măceş.
Drept răspuns la eforturile depuse de angajaţii noştri mă strădui să le creez condiţii de muncă mai bune şi să li se achite salarii după merit.
Pe parcurs de patru decenii, cât activez în domeniul silvic, am trecut pe toate treptele şi mult preţuiesc munca depusă de silvicultori. Felicitări de sărbătoare, devotaţi străjeri ai naturii şi creatori de zone verzi plăcute, sănătoase.

Pregătim material săditor

În ultima vreme s-a făcut un lucru enorm în pepiniera întreprinderii, care rămânea fără prea multă atenţie. Acum 28 de hectare destinate producerii materialului săditor sunt celitativ prelucrate. O parte din ele, 6 hectare, au fost însămânţate cu diferite specii de copaci. Deja avem circa 450 mii de puieţi de salcâm, câte 200 de mii – de nuc negru şi grecesc, cireş de pădure, 150 de mii – de tei, 400 de mii de stejar, mai sunt puieţi de prun, zarzăr, pin, brad. În total – 2 milioane de puieţi. O parte din ei sunt puşi spre comercializare la solicitare.
Dar acesta e doar un început. Pepiniera noastră pe viitor va putea produce circa 5 milioane de puieţi spre împădurire şi vânzare pentru solicitanţi din întreaga republică.

Prin economie câştigăm


De la începutul anului până în prezent la întreprindere au fost acumulate venituri în sumă de 11 milioane 900 mii de lei. Nu e nivelul dorit, deoarece în mare parte a fost blocată piaţa de comercializare a masei lemnoase, dar şi temperaturile relativ ridicate din perioada de iarnă au redus din necesităţile populaţiei în procurarea lemnului pentru de foc.
În prima jumătate a anului am înregistrat economii în mărime de 448 mii de lei, inclusiv şi comparativ cu perioada de gestiune a anului precedent. S-a majorat şi fondul de salarizare pentru cei 170 de angajaţi ai întreprinderii.
Am reuşit să defalcăm sumele necesare în bugetele de stat, cele de asigurări sociale şi medicale.
Astfel, dacă economisim, apoi şi reuşim.

Menţionaţi pentru dedicaţie

În ajunul sărbătorii noastre profesionale un grup de angajaţi ai întreprinderii au fost apreciaţi pentru activitate fructuoasă şi dedicaţie în muncă. Prin ordinul directorului general al Agenţiei „Moldsilva” pădurarilor Petru Potorac din ocolul silvic Cuhureşti şi Alexei Jorneac din ocolul silvic Şolcani li s-a conferit titlul de „Veteran al muncii”. Alţii 8 silvicultori – Oleg Vovc, Andrei Crivca, Oleg Capcelea, Liliana Vdovaia, Eduard Gurău, Victor Muntean, Aliona Gulevatîi şi Sergiu Bucătaru au fost distinşi cu insigna „X ani de activitate în Serviciul Silvic”. Alexei Jorneac a primit insigna pentru 20 de ani de activitate, Emil Ţepordei şi Oleg Semeniuc – pentru 30 de ani de muncă, iar Vitalie Boguţchii şi Pavel Ursachi – pentru 40 de ani de lucru în silvicultură.
Prin ordinul directorului întreprinderii de stat pentru silvicultură un grup de angajaţi au fost distinşi cu Diplome de Onoare.

Avem cu ce ne mândri

Subdiviziunea noastră e una ce diferă de alte ocoluri silvice. Noi ne mândrim că din cele 3715 de hectare împădurite o mare parte din ele sunt arii protejate. De-a lungul Nistrului de la Unguri, Ocniţa până la Holoşniţa sunt păduri sub protecţia statului. La Rudi avem aşa monumente cum sunt „Farfuria Turcului”, „La cruci”, cascada din preajma mănăstirii, cascada din pădurea Cremenciug şi altele. De această bogăţie poartă grijă 45 de angajaţi, inclusiv 19 pădurari în trei raioane – Soroca, Drochia, Donduşeni.
Colectivul nostru a contribuit în acest an la colectarea a 4500 metri cubi de lemn, încă 2 mii o să fie colectaţi în toamnă. S-au făcut lucrări de îngrijire a pădurilor pe 80 de hectare, în fondul forestier s-au plantat 20 de hectare şi efectuate lucrări de ajutorare regenerării naturale pe o suprafaţă de 40 de hectare. Până în prezent au fost colectate 2,3 tone de plante medicinale şi 14 tone de măceş.
În ajun de sărbătoare merită să fie menţionaţi şeful-adjunct al ocolului silvic Serghei Sverjevschii, contabila Ada Madonici, maiştrii Alexei Jitari, Artur Revenco, Ghenadie Gorceag, pădurarii Valentina Jitari, Vitalii Scutelnic, Vsevolod Pînzari.

Implementăm proiecte

Din an în an tot mai activ participăm la elaborarea proiectelor susţinute financiar din diferite surse, inclusiv externe. Unul din ele, implementat împreună cu agenţia „Apele Moldovei”, se referă la plantarea fâşiilor forestiere în lunca râului Căinari. Deja în preajma satelor Bulboci şi Căinarii Vechi din raionul Soroca, cât şi a satelor Frumuşica şi Trifăneşti din raionul Floreşti au fost sădiţi 26 de mii de puieţi de stejar roşu, plop, platin de câmp şi de munte pe o suprafaţă de 8 hectare.
Un microproiect l-am realizat de comun cu ONG „Ecosor”, preşedinte Valentina Jamba, prin plantarea a 2686 de puieţi pe malul lacului din Şeptelici. Teritoriul e îngrădit şi nu se păşunează.
Acum am prezentat materialele necesare către Banca Mondială în cadrul proiectului „Agricultură competitivă”. În trei raioane – Soroca, Drochia şi Floreşti, se prevede împădurirea a 1200 hectare de terenuri degradate şi crearea fâşiilor de protecţie a câmpurilor agricole.
Activitatea de elaborare şi participare în mai multe proiecte silvice continuă.

Tăieri conform autorizaţiei

De la bun început vreau să fac unele explicaţii referitor la tăierile în pădure pentru a demola suspiciunile unor provocatori de zvonuri eronate. Menţionez, că toate lucrările de colectare a lemnului în teritoriul întreprinderii noastre, ce se extinde în 5 raioane – Soroca, Floreşti, Drochia, Donduşeni şi Şoldăneşti se execută în baza amenajamentului silvic, elaborat de Institutul de cercetări şi amenajări silvice din Chişinău. Aici se ia în consideraţie, de rând cu alţi factori, compoziţia, adică ce specii de copaci cresc în teritoriul dat, dar şi vârsta arborilor. Anual se planifică tăierile în circa 500 de parchete, pe o suprafaţă de 1170 de hectare. Inclusiv se fac tăieri de îngrijire şi conducere în arborete – 174 ha şi tăieri de igienă – pe 600 hectare.
Tăierile se execută doar după eliberarea autorizaţiei Ministerului Mediului şi prin ordinul Agenţiei „Moldsilva”. Acest document eu îl transmit şefilor de ocoale. Apoi facem controale de respectare a normelor tehnice şi a prevederilor proiectului respectiv. De aceea să nu creadă cineva că tăierile se fac la dorinţa cuiva, unde şi cine ar vrea şi cât ar dori.
Pe parcursul anului curent am aprovizionat solicitanţii cu 17 mii metri cubi de masă lemnoasă. Acum, în toamnă, se încep tăieri a încă 8200 metri cubi de lemn de foc. Se planifică ca să avem colectaţi şi 520 metri cubi de lemn de lucru cu lungimea de la 1,5 până la 3 metri pentru comercializarea fabricilor de mobilă şi întreprinderilor particulare. În pădurile noastre tăierile se fac conform legii, iar dacă cineva îndrăzneşte să ridice toporul cum îi vine lui e pedepsit sever.

Extindem fondul forestier

În aria ocolului silvic Floreşti plantaţiile forestiere sunt mai reduse, în special în zona stepei Bălţului. De aceea s-a elaborat un proiect de extindere a fondului forestier pe terenurile degradate pe o suprafaţă de 725 de hectare. Consiliile locale din Vărvăreuca şi Roşietici deja au adoptat deciziile respective de transmitere pentru împădurirea a 200 de hectare de terenuri degradate. În alte primării, cu regret, se tărăgănează soluţionarea acestei probleme.
Concomitent anul acesta noi am plantat 20,7 ha, cu puieţi pe teren liber la Rogojeni, Caşunca şi Ciutuleşti. Încă 40,3 ha sunt plantate cu ghindă sub masiv la Vădeni, Ciutuleşti şi Ciripcău. E o prindere foarte bună.
Actualmente noi gestionăm 2202 hectare de pădure. Cele mai mari masive le avem la Vădeni, 364 hectare, pădurar Ilie Repeşco şi Hîrtop, 240 ha, pădurar Viorel Postoronca.
O însemnătate deosebită o are trupul de pădure Ciutuleşti, unde avem 6 arbori seculari de stejar penduculat. În afara fondului forestier aici mai sunt încă 3 stejari şi 4 plopi seculari. Ne dorim ca şi stejarii ce-i plantăm acum să crească tot atâţia ani.

Fortificăm baza financiară

Sursa de bază a veniturilor o constituie producerea şi comercializarea masei lemnoase. În ansamblu, la noi au fost colectate 22 de mii de metri cubi de lemn. Valoarea totală a producţiei lemnoase constituie 17 milioane de lei. Lemnul de specii tari se comercializează la preţul de 625 lei pentru un metru ster şi 420 de lei – pentru specii moi. Lemnul de lucru se vinde la un preţ de la 1050 până la 3200 lei pentru un metru.
Împreună cu contabilii ocolurilor silvice intenţionăm să fortificăm baza financiară a întreprinderii noastre.

De la Unchiteşti la Şoldăneşti

Am onoarea să conduc un colectiv din 41 de angajaţi. Avem 21 de pădurari, fiindcă şi gospodăria noastră e cea mai mare – 5700 de hectare. La noi e şi cel mai extins trup de pădure, Cuhureştii Mari, cu o suprafaţă de peste 1500 de hectare ce se întinde de la Unchiteşti, Floreşti, până la Cobîlea din raionul Şoldăneşti. Aici muncesc 5 pădurari.
Mândria colectivului sunt maistrul Anatolie Potorac, pădurarul de la Cunicea Petru Potorac, cu un stagiu de muncă în silvicultură de un sfert de veac. Petru Cotoi e pădurar la Vertiujeni, iar Veaceslav Martin – la Cuşmirca, Şoldăneşti.
În acest an am înregistrat rezultate bune. Am colectat 9 tone de ghindă, care apoi am sădit-o pentru regenerarea pădurii pe o suprafaţă de 52 de hectare. Cu 30 mii de puieţi de stejar, arţar, frasin am plantat 5,2 ha de culturi silvice. Am adunat 30 tone de măceş, 2,8 tone de plante medicinale. Acum strângem alune.

PUBLICITATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Vă rugăm să introduceți numele dvs.

*

code