Mihail Drai a văzut cum crește un oraș

0
27

În august 2020, orașul Ghindești a împlinit 64 de ani de la fondare. Istoria lui a început o dată cu edificarea unei fabrici de zahăr.

Este deosebit de interesant să auzi istoria unei localități chiar din vorbele martorilor oculari care au trăit aici de la începuturi. Mihail Drai este ultimul inginer-șef al fabricii. Cu pălăria elegantă, pășește semeț pe străzile orașului care a crescut în ochii lui: „Am cunoscut fabrica de la 18 ani, din 1959, când am venit la practică, după școala tehnică, cu specialitatea „Tehnologia zahărului”, povestește dânsul. Prima înscriere în cartea de muncă a fost la 1 iulie 1960 – ajutor al șefului de tură. Am lucrat toți anii cât a activat fabrica. Tot de atunci locuiesc în această urbe. Toată activitatea de muncă a mers pe trepte. Din 1979 am devenit inginer-șef.

 Fabrica de zahăr de la Ghindești este prima de după război construită în Moldova. Istoria este următoarea: a fost fabrica de zahăr din Kupeansk, rehiunea Harkiv (Купянск, Харьков) care a fost demontată în timpul războiului și evacuată în orașul Kokand, Uzbekistan. După război, fabrica a fost din nou demontată și transportată în Moldova. În paralel aveau loc lucrări de construcție, transportarea echipamentelor, s-a achiziționat, din Germania, centrala de căldură și energie electrică care a funcționat până la închiderea fabricii, și totodată selectarea cadrelor din diferite republici ale fostei URSS. La fabrică lucrau în jur de 14 naționalități străine: ucraineni, ruși, bieloruși, cazaci, ceceni (un cecen era principalul tehnolog), gruzini, tătari – Abușahman, cu rădăcini din Tatarstan. Soția mea e din Alma-Ata, Kazahstan. Eu sunt din Ucraina. Am prelucrat produs cubanez, am avut comenzi speciale de zahăr brun pentru Irak și Iran. Cantitatea maximă de zahăr care s-a produs, a fost în 1976, de 85000 t, produs din sfeclă de zahăr și din trestie de zahăr adusă din Cuba, Brazilia și Tailanda.

 Toți cei care au venit aici până în 1953 locuiau în satul Ghindești. În 1961 au început să se construiască casele cu două etaje. La începutul anilor ’60 activa casa de cultură, școala, grădinița, creșa, punctul medical, orașul creștea. Toate serviciile sociale se deserveau în orășel. Mi s-a memorizat strada centrală, acum se numește Ștefan-Vodă, pe atunci – Lenina, era toată în trandafiri. Noi, tinerii, am plantat copaci pe alei, pe stadion și în jurul fabricii.

Toată viața acestui oraș a trecut prin ochii mei. Abia se construia când am venit. Astăzi pot determina trei perioade. Prima – în timpul activității fabricii. A doua, când s-a închis fabrica – o perioadă grea pentru întreg orașul. Iar apoi, după anii 2000, și trebuie să menționez, cu venirea primarului Bulat Mihail, și cu deschiderea firmei auto-tehnice care a continuat să lucreze în edificiile fabricii, orașul continuă să se dezvolte, în pofida tuturor greutăților prin care a trecut.”

Pentru meritele sale în muncă Mihai Drai a fost decorat cu ordinul „Gloria Muncii” și „Drujba Narodov”.

Ludmila TALMAZAN

Citiți și http://ziarulnostru.info/2020/08/26/orasul-ghindesti-a-implinit-64-de-ani-de-la-fondare/?fbclid=IwAR1fzvOXUlPHcdxYrb89ISskGrTdKZt81cWoak06BRPjj_5SD7tldGYSXTU

PUBLICITATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Vă rugăm să introduceți numele dvs.

*

code