Ion Berladean: „Am cedat, dar nu am fost învins”

0
1571

S-a născut în ziua Paştelui în 1965, în satul Cotova. Era al şaptelea copil al părinţilor Galaction şi Vasilisa. A absolvit şcoala medie la Zguriţa, apoi, după serviciul militar la marină şi Universitatea Agrară din Chişinău, specialitatea inginer-mecanic. A lucrat brigadier al echipei de mecanizatori şi inginer în satul vecin Zguriţa. În 1999 e ales primar al comunei Cotova. În 2011 a cedat postul, ca apoi iarăşi să fie ales în această funcţie peste 8 ani, timp în care s-a dedicat antreprenoriatului agricol.
Soţia Emilia e administrator în SRL „Primcartagro”, fiica Tatiana e farmacistă la Chişinău, fiul Petru a absolvit colegiul agricol din Ţaul şi finalizează studiile la Universitatea Agrară. Iar mezina Ala, după terminarea liceului în Drochia, pleacă să-şi urmeze studiile în România.

Posibilităţi ratate, proiecte iniţiate

  • Dle primar, după trei mandate consecutive, aţi cedat postul. Care e cauza?
  • E una foarte simplă. S-a schimbat nomenclatura politico-partinică. De fiecare dată am fost susţinut de echipa PCRM, dar la putere au ajuns alte alianţe şi, desigur, acesta a fost factorul de bază pentru ca valul democratic să tăvălugească şi administraţiile de nivel local.
  • Cred că aveţi mai multe regrete?
  • Nu sunt atât de multe, puţine, dar foarte importante. Unul din ele se referă la implementarea proiectului construcţiei apeductului magistral în sat susţinut financiar de donatori externi. Dar atunci, unii activişti au „demolat” acest proiect. Şi timp de opt ani documentaţia necesară a rămas să se prăfuiască prin sertare. Mult regret acest lucru. Acum, încă e bine, că n-a fost dat la gunoi, am revenit la construirea apeductului în Cotova. Proiectul a fost verificat, actualizat şi remis Ministerului mediului. Valoarea luui e de 8 milioane. Cam greu va fi să găsim, să acumulăm o aşa sumă. Dacă s-ar fi făcut la timpul potrivit, apoi astăzi poate că aveam nu numai apă la robinete, dar şi un sistem de canalizare. Insist ca construcția apeductului pentru întreg satul, cu bazine şi fântâni arteziene să fie inclusă pentru finanţare pentru 2021.
    Regret şi de faptul, că nu s-a soluţionat problema aprovizionării cu gaze naturale. Ţeava pentru gaze e adusă până la marginea satului încă cu 8 ani în urmă. În prezent am revenit la proiectul de gazificare a instituţiilor publice. Despre aceasta l-am informat pe dl Chicu, când a vizitat comuna noastră. Primul ministru a dispus ca să se studieze cazul şi „Moldova-Gaz” ne-a solicitat listele doritorilor de aşi racorda gospodăriile la branşamente. Căci se cer şi consumatori de gaze. Noi deja perfectăm aceste liste pentru a fi incluşi în programul companiei.
  • Aşa două mari proiecte zădărnicite e ceva de neînţeles.
  • Mai avem încă unul. Pe timpul primelor mandate intenţionam să construim o secţie de îmbuteliere a apei, cu crearea a 80 de locuri de muncă. În Cotova avem 5 izvoare de mare valoare, de la care, practic, porneşte râul Căinari. Cel mai puternic are un debit de apă de 300 litri pe minut. Atunci s-au găsit oponenţi înflăcăraţi, care au buimăcit oamenii, i-au „zombat” şi comunitatea nu a fost de acord cu acest proiect. Mai mulţi au crezut că o să li se fure apa şi ei n-o să aibă acces la izvoare, ce nu corespundea realităţii.

Al patrulea mandat

  • Deja am vorbit că aţi deţinut funcţia de primar din 1999 până în 2011. Cum aţi reuşit atunci la alegeri?
  • Primul mandat l-am câştigat în turul doi cu peste 80 la sută din voturi. Al doilea l-am luat din primul – cu 90 la sută. Al treilea – în turul doi, dar detaşat. Şi ultimul, după un repaus de 8 ani, am obţinut victorie în turul doi, depăşindu-l pe fostul primar, exponent al PDM, cu circa 80 de voturi. În primul tur nu mi-au ajuns 20 de voturi.
  • Dar când v-a fost cel mai complicat?
  • În primul mandat mi-a fost foarte greu. Eu am venit din sectorul real al economiei şi nu prea cunoşteam legislaţia despre administraţia publică locală. Dar şi mai slut era faptul că bugetarii înregistrau o restanţă la salarii de până la doi ani. atunci în componenţa comunei noastre, în afară de Cotova şi Măcăreuca, mai erau satele Şalvirii Vechi, Cepaievca şi Iliciovca. Agenţii economici nu transferau bani în buget. Pensionarii erau achitaţi cu „caloşi”, rachiu, macaroane… Pe scurt, era extrem de complicat. Dar am depăşit acele greutăţi, susţinuţi de prefectura Soroca şi consiliul judeţean.
    În mandatele doi şi trei deja prinsesem la aripi. Am început a implementa mai multe proiecte sociale. Prin intermediul Fondului de investiţii a fost reparată capital grădiniţa pentru copii, la şcoală s-a instalat încălzire autonomă, la Măcăreuca am creat un centru comunitar şi, desigur, am elaborat proiectele referitor la construirea apeductului şi gazoductului, însă care, cu regret, repet, au fost ratate.
    Actualmente mergem mai siguri în soluţionarea problemelor sociale. Chiar recent primăria, prin acordul consiliului local, a procurat de la o persoană particulară un lot de pământ în centrul satului Cotova, unde amenajăm un loc de agrement pentru copii şi maturi. Aici va fi o căsuţă fermecată unde se vor juca şi se vor odihni copiii cu mamele lor, vor fi scrânciobe şi alte accesorii ce le vor face tuturor viaţa mai veselă. La etajul doi al fostei cârmuiri a gospodăriei agricole de pe timpuri, o să deschidem o imensă sală de festivităţi şi ceremonii. Proiecte avem mai multe, dar suntem limitaţi financiar din cauza secetei acute şi pandemiei.
  • Aveţi careva susţinere de la agenţii economici din teritoriu?
  • Colaborăm foarte fructuos cu conducătorii întreprinderilor agricole „Zgura Agro”, „Bursemcom”, „Mihailena Agro”, „Cotagrocom”, „Agroeliiteh”, „Primcotagro”, GŢ „Melnic Victor” şi „Melnic Petru”. Cu toţii achită integral impozitele, la o necesitate ne vin în ajutor. Pământurile din teritoriul primăriei ocupă circa 4000 de hectare, ce sunt prelucrate de agenţi economici şi din alte sate.
  • Am observat că băştinaşii se mai ţin de creşterea vitelor.
  • Da, avem mai multe miniferme cu 15-30 vaci mulgătoare. Şeptelul de vite constituie peste 600 de capete. Sunt şi 5 puncte de colectare a laptelui. Din Cotova spre întreprinderile de procesare zilnic se expediază circa 5 tone de lapte. E o ocupaţie profitabilă pentru cetăţeni.
  • Sper şi cu consiliul local activaţi în unison?
  • Nu avem divergenţe, mai ales în privinţa soluţionării problemelor sociale. În componenţă 7 consilieri sunt din partea PSRM, 4 – PDM şi 2 – ACUM. Eu la alegeri am fost susţinut de echipa PSRM. Astfel, deciziile consiliului totdeauna sunt adoptate cu majoritatea celor prezenţi.
  • Din neamul D-stră sunteţi primul în fruntea satului?
  • Nu. Străbunelul meu tot a fost primar la Cotova. Istoria vorbeşte că a lăsat lucruri bune în urma sa. Şi eu mă strădui să fac acelaşi lucru.
    Boris TODIREL
PUBLICITATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Vă rugăm să introduceți numele dvs.

*

code