Orașul Ghindești a împlinit 64 de ani de la fondare

0
382

Ghindești este unul dintre cele mai tinere orașe din Republica Moldova. Fiecare localitate tinde să se mândrească cu ceea ce are mai de preț lăsat din străbuni sau construit în contemporaneitate. Ceea ce fascinează la orașele tinere este posibilitatea de a răsfoi cu precizie fiecare pagină scrisă în istoria localității, de la prima piatră de temelie, de la primul nou-născut, prima școală, stradă asfaltată… întreaga evoluție clădită zi de zi prin greutăți și succese.

La 12 august 2020, orașul Ghindești a împlinit 64 de ani de la fondare – e o viață de om, chiar mai puțin, dar în acest timp a reușit să se facă cunoscut nu doar în țară, dar și departe peste hotarele republicii, prin oameni destoinici și fapte remarcabile.

Oricine a trecut prin Ghindești, în prezent sau acum 10 – 30 de ani, a remarcat același lucru – aspectul curat al orașului. Da, este una dintre calitățile păstrate în timp. Din cele 11 străzi, câteva mai mari merită atenția călătorului. Strada Fabricii este cea mai circulată și gălăgioasă, de-a lungul ei sunt semănate principalele instituții din localitate, magazine, cabinetul stomatologic, piața, poliția, oficiul poștal etc. Iar de pe clădirea primăriei, ca într-o palmă, se vede tot orașul. Aleea Ștefan Vodă e întinsă ca o gură de rai liniștită, cu arbori decorativi, iar florile răspândite de-a lungul ei parcă șoptesc că aici e locul instituțiilor de cultură: Casa de Cultură, Gimnaziul ”Mihai Eminescu”, director – Ilie Dogotari, Instituția Preșcolară ”Guguță”, în care sunt înscriși 150 de copii, condusă de Rodica Ilușca, dar și Centru de Sănătate – toate cu aspect renovat și aranjate frumos în verdeața naturii, de rând cu clădirile principale și deja istorice, construite pentru primii locuitori, de parcă într-adins s-au unit toate pentru bunul trai al oamenilor. În or. Ghindești activează ansamblul folcloric „Struguraș”, ansamblul „Trio”, ansamblul instrumental „Struguraș”, cercul de aviomodelism „Icar” și soliști individuali. Casa de cultură – carte de vizită a orașului, construită în anul 1957, reprezintă un model arhitectural al perioadei hrușcioviste, păstrat în aspect original. În trecut a fost condusă de Claudiu Bodescu care a lăsat urme remarcabile în cultura orașului, iar în prezent, casa de cultura activează în frunte cu Ghenadie Stratu, un director tânăr și activ, cu multe inițiative frumoase.

Situat spre nord la kilometrul 113 de Chișinău și la 14 km de centrul raional Florești, orașul Ghindești este întins pe o suprafață de 365,92 ha, cu o  populație de 1978 persoane, de mai multe etnii: moldoveni/români (75%), ucraineni, ruși, găgăuzi, bulgari, evrei, polonezi etc, deoarece la crearea și funcționarea fabricii de zahăr care a stat la baza localității, au fost atrași specialiști din diverse colțuri ale fostei URSS.

Stema și drapelul orașului Ghindești, autori: Tabac Silviu-Andrieș, pictoriță Mariana Șlapac, reprezintă o pânză dreptunghiulară de culoare albastră, care simbolizează știința, cheia este simbolul de familie a boierului care domina pământul de aici, și două sfecle, căci pe dulcele zahăr extras din aceste plante a fost zidită localitatea. În prezent se lucrează asupra imnului orașului.

Istoria localității începe cu data de 28 iunie 1952, când Consiliul de Miniștri al RSSM a aprobat proiectul edificării unei fabrici de zahăr în raionul Florești, lângă satul Ghindești, fiindcă aici se profila centrul unei mari zone de cultivare a sfeclei de zahăr, iar întreprinderi pentru prelucrare nu erau, în afară de două fabrici mici la Bălți și Rîbnița. Aici era o stație de cale ferată, încoace duceau cele mai importante drumuri care legau localitatea cu Soroca, Telenești, Orhei, Rezina, Vertiujeni, Cotiujeni. Fabrica avea capacitatea zilnică de prelucrare a 2500 tone de sfeclă de zahăr. În 1969, Fabrica de zahăr din Ghindești se clasa pe locul II în URSS după producție și calitate și a fost declarată întreprindere model. Aici s-a pus accent pe modernizarea tehnică și s-a deschis un laborator al organizației științifice a muncii a tuturor producătorilor de zahăr din URSS, unde veneau și specialiști din Franța. Odată cu edificarea fabricii de zahăr a căpătat conturi clare și noul orășel: s-au construit case de locuit, magazine, o cantină, școală medie, grădinița de copii, spitalul, oficiul poștal. Zăhărelul nu se termina niciodată pe mesele orășenilor, iar în scurt timp oamenii au reușit să dea denumiri populare cartierelor noi formate: tălhăreuca (lângă calea ferată) și hapstroi, în deal (s-ar descifra hazliu: ”hap” de la fabrică și „srtoi” case).  În apropierea fabricii de zahăr a apărut unul din cele mai mari complexe zootehnice de îngrășare a bovinelor. Astfel se formează baza economiei locale.

La 12 august 1956 localității i s-a conferit statutul de orășel cu denumirea Leninskii. La 9 septembrie ale aceluiași an au avut loc primele alegeri în sovietul de orășel. În curând au apărut și primii copii. Din sursele informaționale oferite de Primăria Ghindești aflăm că primul băștinaș – cetățean înregistrat cu numărul 1 la Oficiul Stării Civile a fost Volodea Brumă, născut în orășelul Leninschi. Primul președinte al Sovietului orășenesc de deputați ai poporului era pe atunci Stepan Mordvaniuc. Primul medic șef al spitalului din localitate, Nicolae Leșan a fost și vice-ministru al Sănătății al RSSM. Ghindeșteanul Oleg Leșan a activat în calitate de prorector la Universitatea de Medicină și Farmacie și fost vice-ministru al Sănătății.

Cu un deosebit respect vorbesc orășenii despre profesorii din trecut care s-au dedicat educației tinerilor generații, printre ei: B. G. Arion, M. F. Arion, C.V. Morgun, L. N. Morgun, I. A. Komarnițchii, N. V. Andon, I. G. Rusu, M. S. Dubina, M. A. Bruma, T. G. Cotelea, A.S. Pîslaraș, E. A. Brîncovean, M. G. Cuharscaea, A. S. Vailache, N. P. Kiriakov și alții care pe lângă cunoștințe au transmis dragoste de viață, respect pentru baștină și perseverență în atingerea scopurilor.

În 1992 numele orășelului a fost schimbat din Leninski în Ghindești, întrucât noua localitate a fost înființată pe moșia satului Ghindești. Pe atunci, președintele Sovietului Orășenesc de deputați era regretatul, cetățean de onoare al orașului Ghindești, Gheorghe Morgun, în numele căruia a fost denumită o stradă din oraș. La 19 februarie 1998 orășelului i-a fost conferit statut de oraș în cadrul județului Soroca, sub conducerea primarului Veaceslav Chira. În istoria orașului s-au înscris președinții și primarii Maria Prohorova, Elena Cenușa, Serghei Gladilin, Veliconida Carauș, Valeriu Vadilcovschi, Stepan Mordvaniuc și alții.

În prezent, la cârma orașului se află primarul Mihail Bulat. Oamenii întâlniți în cale și întrebați de localitatea lor și despre personalitățile de aici, au ținut numaidecât să vorbească despre primar, rostind cuvinte de apreciere și recunoștință: omenos, dedicat localității, bun organizator, un om care știe a asculta pe fiecare, de la mic la mare, nu în zadar localnicii l-au reales în funcție repetat, începând cu anul 2007.

”Ghindești este orașul tinereții mele, spune primarul. Aici veneam la Fabrica de zahăr, unde lucra tatăl meu. În viață, am avut mai multe posibilități, dar am ales să mă întorc la baștină. Am lucrat la fabrica de zahăr, apoi 11 ani – șef al gospodăriei comunale ale acestei localități, șef al secției de construcție, iar până în 2005 am activat în secția Mecanică. După închiderea fabricii, am lucrat în calitate de inginer-șef în satul natal, Domulgeni, dar mă trăgea inima la Ghindești. În 2007 mi-am înaintat candidatura la funcția de primar, la rugămintea prietenilor și a ghindeștenilor.”

Mihail Bulat se află al 13-lea an la cârma orașului. La început a avut momente de ezitare, căci starea localității era într-o criză acută, până și apa se dădea locuitorilor doar de două ori pe zi, însă cu ambiție multă și dorință de a schimba ceva a mers înainte.

În ultimii ani, în Ghindești au fost implementate mai multe proiecte de dezvoltare în domeniul salubrizare, reabilitarea a sistemului de apă și aprovizionare a populației cu apă potabilă, reabilitare a sistemului de canalizare, conectarea gospodăriilor la rețeaua cu gaz natural, renovări ale instituțiilor publice și altele. În prezent au loc lucrări de reconstrucție a postului de poliție. Din an în an se restabilesc obiectivele ce țin de istoria și cultura orașului, se amenajează străzile cu trotuare noi, se asfaltează drumuri care vor fi prelungite. Oamenii își mai doresc locuri de muncă bine plătite pentru toți și condiții care ar atrage tineretul să rămână acasă.

La dezvoltarea localității contribuie nemijlocit și agenții economici locali, unul dintre cei mai activi fiind Viorel Scorpan, director general al întreprinderii cu profil agricol ”BIO-ALIANȚA”. Prin colaborare cu dumnealui a fost ridicată celebra arcă de la intrarea în localitate, care reprezintă simbolul orașului Ghindești, lăsată moștenire viitoarelor generații spre păstrare cu mândrie. ”Mihail Bulat este omul care cu puțini bani reușește să facă lucruri mari”, afirmă Viorel Scorpan.

 „Să lăsăm în urma noastră o istorie, îndeamnă domnul primar, om al cărui scop în viață este bunăstarea populației și promovarea păcii, el fiind și veteran al războiului din Afganistan. – Doresc ca toate visele ghindeștenilor să se împlinească, iar realizările oamenilor să slujească întru prosperarea societății noastre. În pofida tuturor greutăților, rămânem a fi promotorii binelui și a frumosului. La Ghindești viața economică și culturală crește zi de zi, promovând pacea și liniștea sufletească. Domnul să ne ajute!”

Ziua orașului Ghindești este sărbătorită tradițional în luna august. Ca fiecare localitate, Ghindești are o istorie cu trecut și viitor, cu obiceiuri și tradiții cu care se mândresc locuitorii, care muncesc cu spor, dându-i orașului un aspect îngrijit și atrăgător zi de zi. La prosperarea orașului Ghindești au contribuit mai multe personalități marcante apreciate la nivel național, cum este Taisia Brînza – deputată în Sovietul Suprem al RSSM, decorată cu „Ordinul de Onoare”, Ion Gamețchii decorat cu ordinele „Znac Poceota”, și „Drujba Norodov”, Lidia Morari – ordinul „Trudovogo Krasnogo Znamenea”, Cucereava Feodor – cu cea mai înaltă distincție de stat a vremii – „Ordinul Lenin” și „Drapelul Roșu de Muncă” și alții.

Mihail Drai I. este ultimul inginer-șef al Fabricii de Zahăr. Cu pălăria elegantă mai pășește semeț pe străzile orașului care a crescut în ochii lui: „Am cunoscut fabrica începând cu anul 1959 la practică, povestește dânsul. Eu sunt originar din Ucraina și am ajuns aici la vârsta de 18 ani. În 1960 m-am angajat și de atunci am lucrat la fabrică toți anii cât a activat și de atunci locuiesc în oraș până în prezent. Toată viața acestui oraș a trecut prin ochii mei”. Pentru meritele sale în muncă Mihai Drai a fost decorat cu ordinul „Gloria Muncii” și „Drujba Narodov”. Este deosebit de interesant să auzi istoria unei localități chiar din vorbele martorilor oculari care au trăit aici de la începuturi.

Domnul Siminovici Mihail (a.n. 1937) a lucrat peste 40 de ani la fabrică și își amintește cu drag de acele timpuri: ”Viața era frumoasă, câștigam parale bunișoare, la vreme. Erau foarte mulți lucrători în 4 ture cu peste 100 de oameni. La fabrică mi-am întâlnit nevasta, am făcut o familie, am crescut un băiat și o fată. Ea conduce acum Centrul de Sănătate din Ghindești.”

La Ghindești, oaspeții se întâmpină cu ”Bine ai venit!” Omenia, cumsecădenia și hărnicia sunt calități, definitorii ale localnicilor. Ocazii speciale de a cunoaște acest minunat oraș sunt atât zilele de sărbătoare: Ziua Orașului, care anul viitor va marca festiv 65 de ani și Hramul, pe 8 noiembrie, cât și cele de muncă. Iar pentru turiști, în curând va activa o nouă fabrică de bere, cu restaurant și locuri de popas, născută pe teritoriul fostei fabrici de zahăr, unde se mai construiește la moment încă o fabrică de procesare a grânelor cu două linii de morărit, fapte ce demonstrează că istoria orașului Ghindești înscrie în fiecare zi noi capitole de dezvoltare.

Ludmila TALMAZAN

PUBLICITATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Vă rugăm să introduceți numele dvs.

*

code