A ales Demnitatea

0
74

O copiliță fiind, verișoara mamei, tanti Liuba din Schineni a fost deportată împreună cu mama sa, tanti Jănea, pentru că soțul acesteia ar fi fost implicat în acțiuni antisovietice. În realitate – pentru că a refuzat avansurile „tovărășești” ale unui activist al satului, care promitea, la schimb, să uite de păcatele „politice” ale soțului.

Peste ani, după ce au avut voie, în unele veri au reluat cu familia drumul spre Moldova. Așa tanti Jănea s-a întors de câteva ori în satul de baștină, dar niciodată pentru a rămâne. Fiica ei, Tanti Liuba a crescut în deportare și, la fel, și-a făcut o viață acolo.

Iar de Crăciun, în 1977, părinții mei au tras o fugă până la Kurgan și m-au luat cu ei să-mi cunosc mai bine rudele. Vreo șase zile pe tren într-o direcție, cam tot atâtea înapoi. Vreo trei-patru zile pe ospețe. Eram și eu o copiliță, călătoream exact la vârsta pe care o avea tanti Liuba, când a fost deportată. Călătoream pentru prima dată în viață cu trenul, dar cu tot „confortul” oferit de „plațkartul” căilor ferate sovietice, mi s-a părut, în plin socialism înfloritor, un drum foarte lung și obositor. Iar la Kurgan ne-a întâmpinat un ger năprasnic, de-mi îngheța nașul sub fularul din lână înfășurat de două ori și chiar și fundulețul îmbrăcat în chiloței „kolhoznici” de băicuță, peste care mai trăsese mama o pereche de „galgoci” și una de „retuji”.

Anul acesta, de Crăciun, conectate prin messenger, eu – în casa mamei, ea – alături de soț și copii, în apartamentul său din Kurgan, i-am cântat o colindă. A fost ultima colindă pentru tanti Liuba, care, la fel ca mama sa, și-a trăit viața cu demnitate și se vor odihni pe veci la mii de kilometru de baștină. Din vina unei cozi de câine, ajuns peste noapte demnitar cu șleapcă și ciubote de chirză.

Sursa facebook: Ludmila Motrescu

PUBLICITATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Vă rugăm să introduceți numele dvs.

*

code