Când crezi cu tărie că iubirea nu moare

0
70

Ion era un suflet evlavios, simplu şi bun, fără prea multă carte, când s-a însurat cu Ana. Maică-sa murise de multă vreme şi băiatul crescut numai cu tată, trecuse deja de 30 de ani. Ana, crescută numai cu mamă, era atunci o copilă de 16 ani. Locuiau şi unul şi celălalt în aceiaşi mahala a satului, cea bătrânească.

La şezători

La vremea, când câmpurile şi casele se cufundau în albul zăpezilor, în mahalaua bătrânească porneau şezătorile. Până pe la sfârșitul anilor ”90 ai secolului trecut oamenii din această parte a satului se adunau la şezători – obicei frumos care, cu părere de rău, a rămas numai în agenda colectivelor artistice de amatori. Ce făceau oamenii la șezători? Dezghiocau ştiuleţi de porumb, scărmănau lână, torceau, coseau, ţeseau, povesteau întâmplări din viață, cântau. Bătrânii povesteau, iar tinerii îi ascultau cu gurile căscate. Cu plăcinte şi pahare de vin închinate cu măsură, se glumea şi se cânta până la ziuă.
Multe şezători găzduise şi casa văduvei Veta, mama Anei. În acele seri de iarnă Veta pregătea tot felul de gustări, un lighean de plăcinte cu poalele în brâu şi câteva ulcioare de vin din cel spumos. Şi noaptea trecea repede, iar sufletele celor prezenţi se înveseleau și se luminau. Nelipsit de la șezători era şi Ion. Toată lumea credea că el vine la şezătoare de dragul Vetei, căci era doar cu doi ani mai mic decât ea. El însă, de cum întra în casă se aşeza într-un colţ şi o tot fura cu privirile pe fiica gazdei, un drăcuşor de fată cu ochii albaştri şi cozile lăsate pe spate. Oricât de mult nu voia să pară indiferentă, Ana roşea de fiecare dată când Ion se uita ţintă la dânsa. (E greu să nu roşeşti în asemenea clipe.) Şi cu cât mai des flăcăul o fura cu ochii, cu atât inima ei bătea mai tare, cu atât mai îngăduitoare şi mai bună se simţea. Şi aşa, după o iarnă cu şezători şi o primăvară cu parfum de liliac și de bujori, după Paşte, Ion o ceru pe Ana în căsătorie.

Purta fustă mini şi machiaj sofisticat…

Însurăţeii au petrecut luna de miere în casa Vetei, juruită la masa mare. Nici bătrânul tată al lui Ion, nici cocheta Veta nu tulburau fericirea „hulubașilor”. Cu linişte, cu pace, cu bucurii au conviețuit aşa 10 ani. În ciuda celor 16 ani, care îi despărţeau ca vârstă, ei deveniseră un cuplu de invidiat. Ana îşi iubea soţul şi avea un respect aparte faţă de el. Înconjuraţi de dragoste părintească creşteau şi cei doi băieţi ai lor.
Dar iată că a venit o zi când Ana a lăsat pacea şi liniştea căminului şi a plecat la câştig în Italia, lăsându-şi copiii în grija mamei şi a soţului. Veta, cum vă spuneam, era doar cu doi ani mai mare decât Ion. Nu era nici pe departe o provincială complexată. Purta fustă mini şi machiaj sofisticat. Se simţea sexy, irezistibilă. Cu alte cuvinte, îşi trăia din plin floarea vârstei şi avea aventuri cu duiumul. Petrecerile la care participa erau zgomotoase şi atât de diferite de grijile unei bunici pentru nepoţii ei de 6 şi 9 ani. Cu mare greu, dar a încercat să se conformeze situaţiei. Serile a început să stea mai mult pe acasă. Lua cina împreună cu ginerele şi nepoţeii, iar după ce îi trimitea pe copii la culcare, stătea ore în şir la taclale cu Ion. Şi de la o vorbă la alta, de la o zi la alta, într-un târziu a constatat, că ginerele avea un vino-ncoa pe care nu-l observase până atunci. Se simţi atrasă de el. Atras de soacra blondă şi seducătoare se simţi şi bărbatul evlavios şi sfios din fire. Astfel, un fel de dorinţă subconştientă se aprindea în sufletele celor doi. Şi iată, că după un an şi ceva de la plecarea Anei în Italia, sexualitatea dezinhibată a soacrei veni ca o binecuvântare peste trupul lui Ion dorit de o femeie. Eliberându-şi conștiința de frica de păcat şi de grijile de zi cu zi, într-o noapte de iarnă după un păhărel de tărie soacra şi ginerele s-au dat în dragoste. „Dorinţele noastre au vibrat într-o armonie absolută”, mi-a spus Veta. Am întrebat-o cum de a putut să facă un asemenea pas şi dacă nu are remuşcări. Mi-a „predat”o lecţie întreagă despre sexul magic, după care a încheiat: „Dacă eşti în armonie cu dorinţele partenerului tău nu e nimic amoral. Armonizarea lumii interioare a femeii cu cea a bărbatului în timpul actului sexual te aşează parcă în sânul lui Dumnezeu, te face să respiri divinitatea. Am întreţinut relaţii cu mulţi bărbaţi, dar cu niciunul trupurile şi spiritele noastre nu s-au împletit atât de armonios…”

Mama şi fiica s-au despărţit pentru totdeauna

Oricâte energii divine nu trezeau partidele de sex dintre ginere şi soacră, această relaţie a lovit-o rău de tot pe Ana. Atunci, când cineva din sat i-a dus vestea în Italia, nu i-a venit să creadă. Şi-a zis: „Gura lumii. N-au ce face invidioşii şi scornesc tot felul de bârfe.” Dar pe măsură ce timpul trecea, soţul ei devenea tot mai rece în discuţiile telefonice şi, Ana simţea cu inima, că frumuseţea şi armonia din familia ei e bântuită de furtuni neprevăzute. Avea să se convingă, că anume aşa era peste câteva luni când reveni acasă şi când mama, fără ocolişuri i-a spus aşa: „Draga mamei, Dumnezeu a încurcat nişte lucruri, când ţi l-a trimis pe Ion să te ia de nevastă. Dacă încă nu ai aflat, află că el deja e al meu. Nu te supăra, dar vreau să-ţi spun, că ne iubim, ne dorim, ne bucurăm de viaţă, cum nici nu am visat vre-odată…” Vorbele mamei s-au oprit ca niște săgeți ascuțite în inima Anei. Starea ei sufletească pendula între furie şi disperare. Era distrusă, plângea. Cu capul prins în palme se plimba prin odaie şi se tot întreba încercând să-şi potolească suspinele: „Cum ai putut, mamă să faci asemenea prostie, cum ai putut?!” Peste o lună şi-a luat copiii şi s-a întors în Italia.

Dorul de copii îl duce pe Ion în Italia

Rămas fără copii, Ion din zi în zi îşi simţea sufletul tot mai pustiit. „Sexul magic” cu soacra nu-i mai dădea aripi. Frământările sufleteşti îl doborau. Crescut şi educat în respect pentru sfânta Biserică, la un moment dat simţi nevoia să meargă să se mărturisească unui preot. Şi a mers la o mănăstire. După ce i-a ascultat spovedania, preotul duhovnic l-a mustrat, sfătuindu-l: „Nu există cădere oricât de mare din care omul să nu se poată ridica. Căieşte-te pentru „marele păcat” în care te-a atras soacra şi pleacă la soţie şi la copii. Cere în rugăciune ajutorul Bisericii Cereşti, al Maicii Domnului, al Sfinților şi al Îngerilor. Crede în Domnul şi El te va răsplăti.” Şi s-a rugat Ion câteva luni cu frângere de inimă, dar când hotăra să o rupă din loc, privirile seducătoare ale soacrei îl opreau. Iar aceea râdea de se prăpădea când îl vedea din nou alături de ea în pat. „N-ai să pleci nicăieri!”- îi zicea triumfătoare în acele clipe. Ca să câştige lupta împotriva propriilor energii sexuale, s-a retras pentru o lună la mănăstire, apoi a plecat în Italia. Atât doar, că „lecţia” primită de la mama o făcuse pe Ana şi mai prudentă, şi mai discretă şi ea nici nu a dorit să audă de iertare. Cu toate acestea Ion a rămas în Italia. Grea, apăsătoare și imprevizibilă l-a primit străinătatea, dar el și-a adunat toate energiile interioare și a muncit pentru copii, a ieșit cu ei la plimbare în orele libere, i-a învățat cum să-şi ferească inima şi mintea de gânduri rele. Aproape 10 ani l-a ținut Ana la distanță. În această perioadă omul s-a văzut preocupat mai mult ca oricând de aspectele spirituale ale existenței noastre şi interesul faţă de medicina naturistă. Ca un bărbat trist şi singur naviga îndelung pe internet, selectând informaţii în aceste domenii. A meditat îndelung asupra vieţii parcurse de el. De multe ori îşi muşca coatele, întrebându-se cum de a putut aşa uşor să calce alăturea cu drumul, frapat de falsa frumuseţe a soacrei sale?! Conştient că trebuie să găsească o cale de ieşire din încurcătură, s-a rugat neîncetat Domnului să-l ajute. A crezut cu tărie în Dragostea lui și Domnul l-a ajutat. Anul trecut, când fiul mai mare i-a adus mamei noră în casă, Ana l-a iertat. Cu amintiri frumoase din începutul căsniciei lor au luat viața de la capăt. Se iubesc ca-n prima zi. Sunt fericiți.

Nina Neculce

PUBLICITATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Vă rugăm să introduceți numele dvs.

*

code