Astăzi îl sărbătorim pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe

0
83

În calendarul popular, la data fixă de 6 mai (stil vechi) este sărbătorit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință, unul dintre cei mai venerați sfinți din lumea creștină. Numele său provine din limba greacă „Gheorghios” ce în traducere înseamnă „agricultor”.
Potrivit legendei, Sf. Gheorghe și Sf. Dumitru „poartă cheile anotimpului la brâu”, pastrându-le cu sfințenie, determinând astfel anotimpul anului. La Sf. Gheorghe începe anotimpul cald și se tocmesc ciobanii iar la Sf. Dumitru – cel rece, cînd ciobanii sunt plătiți, de aici și proverbul:„Sf.Gheorghe tocmește și Sf. Dumitru plătește”.
În tradiția populară, Sf. Gheorghe este protectorul naturii înverzite, al vitelor și oilor. Dacă plouă în ziua în care este pomenit, e semn că va fi un an cu recolte bogate.
Sf. Gheorghe marchează începutul anului pastoral, fiind o sărbătoare a ciobanilor. Obiceiurile din ajunul Sf.Gheorghe presupun alegerea ciobanilor, a locului unde se va face strunga sau stâna, separarea mieilor și a iezilor de oi și capre și pregătirea oilor pentru primul muls, precum și prepararea primului caș. Găleata în care urmează să se pună laptele de la primul muls e pregătită în mod minuțios: se toarnă apă curgătoare, adică din râu sau apă neîncepută din fântână și iarbă verde. Marginea găleții este decorată cu fire de salcie, cărora li se adaugă uneori un ban de argint zicând: „Așa să ivorască laptele în pulpa oii ca apa din fântână”. Pentru ca forțele rele să nu ia mana oilor, acestea trebuie mulse până la amurg. În unele zone, în ajunul sărbătorii, pe marginea găleții în care se mulg pentru ptima dată oile, se așează colacul oilor, de forma unei cununi, preparat din făină de grâu curat, cu apă și sare, uns cu gălbenuș de ou. Colacul e luat de doi păstori care trag de el pentru a-l rupe, existând credința că cel care rămâne cu partea mai mare va avea noroc la oi.
Conform tradiției, ajunul Sf. Gheorghe se consideră un timp primejdios, deoarece cu venirea întunericului și până la primul cântat al cocoșului, prin gospodării bântuie duhuri rele care iau mana animalelor, îndeosebi a vacilor. De aceea în noaptea spre Sf. Gheorghe, se face așa numitul foc viu, în taină se aduc lemne și se aprind într-un mod special – frecând două lemne unul de altul. În jurul focului se strâng flăcăii care organizează diferite jocuri și sar peste foc, iar când el se stinge, fiecare ia câțiva cărbuni și venind acasă, afumă cu ele animalele.
Spre Sf. Gheorghe, seara, țăranii mai pregătesc cu grijă brazde verzi, tăiate în formă pătrată în care sunt înfipte crenguțe de salcie și flori de primăvară cu care se împodobesc stâlpii porților. Crengi verzi se pun și la streșinile grajdurilor în scopul protejării animalelor de forțele malefice și împotriva bolilor. Totodată vitelor li se dă să mănânce din Crăciunelul sfințit și numai după aceea sunt scoase la păscut.
Acestea sunt doar cîteva dintre obiceiurile, care se petrec în ajun și în ziua de Sf. Gheorghe.
Dar în localitatea dumneavoastră ce obiceiuri se practică de Sf. Gheorghe? Așteptăm mesajele Dumneavoastră în comentariile postării sau printr-un mesaj privat.
Vă propunem spre vizionare secvențe din cadrul Festivalului-concurs Național de folclor păstoresc „PE-UN PICIOR DE PLAI”, ediția a IX-a și a Festivalului Național al tradițiilor și obiceiurilor de Sfântul Gheorghe „Sună tălăncuțele”, în interpretarea Ansamblurilor folclorice: „Dalbe flori” din or. Florești și „Romanița” a CEMF „Raisa Pacalo” din or. Chișinău.

Geplaatst door Cncppci Chisinau op Dinsdag 5 mei 2020

Geplaatst door Cncppci Chisinau op Dinsdag 5 mei 2020

Cncppci

PUBLICITATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Vă rugăm să introduceți numele dvs.

*

code