Dragele mele mânuțe – degeţele hărnicuţe

0
37

„Cine vrea, face. Cine îşi doreşte, nu trândăveşte, ci brodează, împleteşte… Aşa spun eu, Ariana Vacari. Am zece ani, dar simt în mine energie multă, dorinţă şi mai multă de a crea, confecţiona. Mă văd în viitor un om de creaţie care va face să-mi răsune numele. De ce nu? Avem atâtea posibilităţi, atâtea opţiuni pentru a ne manifesta…. Priviţi peste geam. Natura se trezeşte la viaţă. Verdele gingaş al frunzelor, florile, cerul azuriu – toate îşi au ecou în inima mea şi îmi dau aripi… Mă gândesc ce aş mai putea confecţiona, înfăptui cu degeţelele mele iuţi ca să o bucur pe mami, care mă susţine în toate, să o fac să zâmbească, în aceste vremuri grele de izolare, pe bunica. Zilnic îi zic: „Fii tare! Te iubesc! Ţi-am confecţionat un bucheţel de flori”.
Îndemn toţi copiii: creaţi, visaţi, bucuraţi-vă părinţii pur şi simplu prin faptul că faceţi ceva, că aveţi inspiraţie, plăcerea de a vă dărui! Hai să urmăm şi îndemnul lui Petre Popa care a scris pentru noi poemul „Facceva”.
Ariana Vacari, 10 ani,
elevă în clasa a patra, LT „Petru Rareş”, Soroca

PUBLICITATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Vă rugăm să introduceți numele dvs.

*

code