Riscurile în agricultură: consecinţe şi acţiuni

0
27

Direcţia agricultură şi alimentaţie a Consiliului raional Floreşti a organizat o activitate de importanţă majoră. În cadrul unei „mese rotunde” s-au desfăşurat discuţii interesate despre riscurile pedo-climaterice în agricultură şi acţiunile necesare pentru diminuarea consecinţelor acestora. Al doilea pachet de probleme din ordinea de zi s-a referit la oportunităţile de finanţare pentru agricultori şi administraţiile publice locale oferite de Stat prin intermediul Agenţiei de intervenţii şi plăţi pentru agricultură (AIPA), Fondului internaţional pentru dezvoltarea agriculturii (IFAD), proiectelor „Livada Moldovei”, MAC-P, APM, 2-KR, ODIMM şi altor donatori.

La întrunirea moderată de şeful direcţiei agricultură şi alimentaţie Anatolie Cocerovschi au participat vicepreşedintele raionului Valeriu Ceapa, secretarul de Stat la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului Mihail Machidon, şefii de direcţii ai acestui minister Vasile Şarban şi Angela Dogotari, reprezentanţi ai AIPA, „Moldova Agroindbank”, ai proiectelor de implementare, conducători ai colectivelor agricole de producere, fermieri, primarii oraşelor, comunelor şi satelor, şefii serviciilor desconcentrate în teritoriu.
O informaţie amplă, bine structurizată, bazată pe cifre, rezultate, acţiuni şi recomandări referitoare la diminuarea riscurilor pedo-climaterice în sectorul agricol al raionului Floreşti a prezentat Anatolie Cocerovschi. Unele spicuiri din acest raport propunem cititorilor noştri în speranţa că vor fi utile şi în activitatea agenţilor economici din agricultură din alte raioane din regiune.
Anatolie Cocerovschi în mod verbal, vizual pe ecran şi în scris pentru fiecare participant la „masa rotundă” a expus acţiunile şi rezultatele activităţii agricultorilor floreşteni în ultimii 15 ani. s-a demonstrat că aceste rezultate diferă de la an la an fiind influenţate de factorii climaterici. Totuşi, riscurile au fost diminuate în ultima perioadă acolo, unde s-au respectat tehnologiile respective. În ansamblu pe raion în anul precedent a fost înregistrat cel mai înalt volum al producţiei vegetale, estimat în preţuri comparabile la peste 345 milioane de lei. Însă şi pierderile materiale cauzate producătorilor agricoli de către calamităţile naturale au fost colosale – peste 24 milioane de lei, iar în ultimii 7 ani ele constituie mai mult de 130 de milioane. Cel mai prielnic în această perioadă a fost 2018, când calamităţile au provocat pierderi de roadă în valoare de 1158 mii de lei, iar în 2015 ele au constituit 35311 mii de lei. Aceste pierderi sunt cauzate în mare parte de factorii pedo-climaterici.
Anatolie Cocerovschi clasifică aceste riscuri, conform studiilor ştiinţifice, în cele terestre, climaterice şi geologice. Iar principalele din riscurile terestre sunt ponderea mare a suprafeţelor arate, resursele de apă limitate şi plantaţiile forestiere reduse. Astfel, în raionul Floreşti din suprafaţa totală de terenuri de 110,8 mii hectare, pământurile arabile constituie 65,4 la sută, plantaţiile multianuale – 4,8 procente, păşunele – 10,2, iar pădurile – doar 6,16 la sută.
Sunt limitate şi sursele de apă. Dacă în republică sunt acoperite cu apă circa 40 mii hectare sau 11,4 procente din teritoriu, apoi în raionul Floreşti – doar 1815 ha sau 1,64 procente din suprafaţă, inclusiv iazurile 896,9 ha sau 0,81 procente din teritoriu. Din aceste cauze e redusă şi suprafaţa de terenuri irigate. În 2019 au fost irigate doar 512 ha, sau 0,79 la sută din suprafaţa agricolă.
Provoacă dificultăţi şi resursele limitate de terenuri forestiere. Dacă în republică ele constituie 11 la sută din teritoriu, apoi în raionul Floreşti puţin peste 6 procente. Potrivit normelor ecologice, ponderea optimală a pădurilor se cere a fi de 20-25 la sută din teritoriu. Acestor indici corespund doar primăriile Văscăuţi (24,4%) şi Cuhureştii de Jos (21,7%). Mai sus decât procentajul pe republică constituie suprafeţele silvice în teritoriul primăriilor Vertiujeni, Cunicea, Târgul Vertiujeni, Cuhureştii de Sus şi Ciripcău. În acelaşi timp, în 6 primării suprafeţele de păduri constituie mai puţin de 1 procent din terenuri. La Iliciovca sunt înregistraţi doar 10 ari de pădure, la Lunga, Mărculeşti, Putineşti, or. Ghindeşti şi Gura Camencii sunt atestate de la 0,1 până la 0,6 procente de terenuri silvice. Pentru a ameliora situaţia s-au adoptat legi şi hotărâri de Guvern, consiliul raional a format o comisie mixtă pentru inventarierea şi identificarea terenurilor degradate destinate împăduririi, decizii respective au adoptat şi consiliile locale, au fost coordonate pentru împădurire 1428 de hectare însă puţin ce s-a întreprins în această direcţie. Mai mult ca atât şi terenurile deja plantate nu au fost îngrijite, sau distruse în timpul păşunatului.
E regretabil şi faptul, că în majoritatea localităţilor lipsesc fâşiile forestiere, ce protejează terenurile agricole de vânturi puternice ce spulberă solul fertil, distrug plantaţiile şi ar contribui la reţinerea zăpezilor şi umezelii în sol. Dar numai în gospodăria agricolă din Ghindeşti, indicele aproape e de nivelul normei şi se ridică la 3,62 procente din terenuri.
Făcând un studiu al cantitităţilor de depuneri atmosferice înregistrate în perioada 2009-2019 s-a constatat că doar în 4 din 10 ani s-a atins nivelul normei de 480-510 milimetri de precipitaţii.
Reieşind din situaţia creată s-a decis, că e necesar de intensificat activităţile cu referinţă la problemele identificate pentru a crea premize spre păstrarea fertilităţii solului şi reducerea riscurilor în agricultură.

În cadrul „mesei rotunde” a vorbit şefa serviciului metodologic al AIPA Diana Coşalîc despre alocaţia surselor financiare în diferite compartimente ale sectorului agricol, dar şi despre dezvoltarea infrastructurii în mediul rural. Apropo, în ultimii 10 ani producătorii agricoli din raionul Floreşti au solicitat subvenţii în valoare de peste 203 milioane de lei, inclusiv în 2019-31613 mii lei.
La modul de soluţionare a problemelor funciare s-a referit şefa serviciului politici în domeniul funciar şi îmbunătăţirii funciare a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului Angela Dogotari.
La discuţii au mai participat reprezentanţi ai diferitor programe şi proiecte de implementare în domeniul agricol.
Secretarul de Stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului Mihail Machidon a apreciat înalt pozitiv intenţiile şi acţiunile direcţiei agricultură Floreşti în familiarizarea şi mobilizarea agenţilor economici spre perfecţionarea activităţii. Mihail Machidon a informat participanţii la „masa rotundă” despre proiectele şi perspectivele trasate de Minister în susţinerea antreprenorilor din mediul rural.
Primarii şi agenţii economici au manifestat interes faţă de problemele abordate şi au primit răspunsuri concrete la întrebările ce-i preocupă la moment dar şi pentru desfăşurarea activităţii pentru viitor.

Boris TODIREL

PUBLICITATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Vă rugăm să introduceți numele dvs.

*

code