O seară de zile mari

0
23

O premieră absolută în genere pentru satul Hădărăuţi, raionul Ocniţa – anume aşa am putea defini evenimentul inedit ce s-a desfăşurat recent în căminul de cultură al localităţii de pe malul râuleţului Racovăţ.

Protagonistul acţiunilor în cauză, la care au participat sătenii de toate vârstele şi profesiile, imprevizibil uniţi într-un fel de setea lecturii şi cunoaşterii prin legământul cuvântului tipărit, nu a fost altcineva decât Excelenţa Sa, ambasadorul Republicii Moldova în Germania Oleg Serebrian. Personalitate polivalentă, istoric, politolog, diplomat şi profesor la diverse Centre Universitare din Europa de West şi Statele Unite ale Americii, dumnealui s-a dovedit a fi un eseist şi publicist înzestrat. Ca semn de respect şi apreciere unanimă a meritelor sale deosebite O. Serebrian a fost întâlnit la baştină cu tradiţionala pâine şi sare, cu multe buchete de flori, dar şi cu aplauzele îndelungate ale celor prezenţi în sală.

Simbolic, cu adânci subînţelesuri omeneşti s-a dovedit a fi şi genericul serii de zile mari. La drept vorbind, cine dintre noi nu duce dorul de casă părintească pomenindu-ne în diferite ipostaze rupţi de la cuibul din care ţi-ai luat zborul, uneori chiar pentru mult timp?

„Parfumul dragostei de-acasă ne însoţeşte peste tot…”

Prin aceste cutremurătoare rânduri moderatorii acţiunii Iurie Lupu şi Aliona Olaru au răvăşit sufletul autorului volumelor de rezistenţă şi actualitate pentru ţara noastră „Geopolitica spaţiului pontic”, „Politosfera”, „Despre geopolitică”, „Rusia la răspântie”, „Dicţionar de geopolitică” impunându-l mai bine zis rugându-l să-şi dea frâu liber amintirilor frumoase ce l-au însoţit încă din anii copilăriei, când neobservat de nimeni, iubea să citească ore în şir, pe ascuns, tot ce-i cădea sub mână. Acest dar l-a ajutat în cele din urmă să-şi încarce norocul şi în literatura artistică. E locul de menţionat că prima rândunică, ce se numeşte „Cântecul mării” (roman) l-a făcut cunoscut pe domnul Oleg Serebrian în lumea condeierilor moldoveni. Iată de ce pentru această reuşită în anul 2012 i s-a decernat Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din RM. Ca peste şase ani să devenim martori pe nevrute ai unui nou triumf al zbuciumului lăuntric din partea scriitorului, lecturând cu aleasă plăcere romanul „Voldemar”. Opera constituie de fapt o profundă analiză psihologică, lucru mai rar întâlnit în creaţia literară de proporţii de la noi. Critica de specialitate n-a putut să nu observe saltul calitativ al scrisului autorului celei de-a doua lucrări, originalitatea dezbaterii atât de scrupuloase a unei teme majore. Drept rezultat dl. O. Serebrian este numit Omul Anului 2018, la capitolul literatură.

Fără a diminua cât de cât meritele scriitoriceşti ale romancierului aşi sublinia aici talentul său în a alege cu nemăsurată grijă şi atenţie cuvântul potrivit, ce exprimă o anumită idee sau nuanță aparte. Anume la acest capitol s-a pronunţat în luarea de cuvânt dna Natalia Gaivas, profesoară de limba şi literatura română la gimnaziul Hădărăuţi, mătuşa sărbătoritului, care cunoaşte îndeaproape tendinţa înnăscută a nepotului de recurge la scrisul pe îndelete, or, după cum a accentuat dumneaei, orice grabă nu duce la nimic bun în domeniul dat.

Şefa Centrului Metodic de la Direcţia Învăţământ al Consiliului Raional Ocniţa, doamna Nina Vacaru, o bună vecină şi prietenă a soţilor Dumitru şi Larisa Serebrian părinţilor omagiatului a vorbit în linii mari despre anii copilăriei lui Oleg, care în loc de joacă alături de alţi copii din mahală se tăinuia pe undeva fiind preocupat doar de cărţi.

Autoarea mai multor culegeri de versuri, Svetlana Lupu, membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova, a menţionat că e îmbucurător faptul că de rând cu ea şi consăteanca Nadejda Liciu, care preferă genul liric în poezie, a mai apărut un hădărăuţean temerar, gata de a surprinde cititorii cu opere de incontestabilă valoare.

Fără îndoială curentele de recunoştinţă, respect meritat pe deplin din partea vorbitorilor Agripina Cibuc, directoarea gimnaziului local, profesoarelor Nadejda Lesnic, Irina Tofan şi Svetlana Pîrlea, Nadejda Rusnac, directoarea muzeului satului, unde Excelenţa Sa ocupă un loc de seamă, au avut în acea seară menirea şi rostul lor. Totuşi, cea mai mare surpriză le-a produs spusele dnei Larisa, mama lui Oleg Serebrian, cum că mama este o creangă înflorită, ruptă din copacul iubirii şi aşezată pe inima copilului. Ce vorbe înţelepte, Doamne!

Dar cine alta poate sta cu mai multă răbdare şi deosebită siguranţă la leagănul cuvântului ce iată-iată va prinde viaţă şi are să-şi desfacă aripile îndrăzneţe pentru zbor temeinic decât dna Snejana, soţia scriitorului? Dumneaei a povestit despre nopţile nedormite, despre zbuciumul creaţiei, ce pun stăpânire mereu pe scriitor.
Pe marginea romanului şi-au mai expus opiniile cei sosiţi din Germania – mătuşa Victoria, traducătoarea militară cu un stagiu de 40 de ani şi unchiul Mihail, jurnalist consacrat. Cu aplauze călduroase au fost răsplătiţi oaspeţii de onoare din Cernăuţi prezenţi la evenimentul, ce-i leagă nemijlocit de mesajul romanului „Valdemar”. Unchiul Vladimir, nepoţii Renata şi sergiu fac parte din numărul eroilor plăsmuiţi cu dăruire de autor.

Inteligentă şi receptivă la frumos, dna Angela Crucichevici, vicepreşedinte a raionului, i-a mulţumit cu amabilitate prozatorului pentru reuşita editorială îndemnându-l, în numele cititorilor ocniţeni, să ne bucure şi pe viitor cu noi realizări pe tărâmul biletristicii.

La încheiere, participanţii au avut prilejul să urmărească punerea în scenă a unui fragment din noua lucrare a lui O. Serebrian. În rolul Martei s-a produs Dumitriţa Pîrlea, elevă în clasa a noua, iar Voldemar a fost jucat cu mult curaj de elevul clasei a doua Voldemar Cruşelinschi.
Ce simţ rafinat au avut moderatorii acţiunii, cu câtă exactitate şi ingeniozitate au selectat descoperind, în mod impresionant copilul din sat a cărui vârstă şi prenume coincid cu ale protagonistului din roman… Bravo!

Autografe, flori, o nemărginită mândrie pentru consăteanul lor, care duce faima satului şi a republicii în ansamblu pe toate meridianele globului pământesc – toate s-au împletit în acea seară într-o singură cunună – Omul, Diplomatul şi Scriitorul Oleg Serebrian.

P.S. Dat fiind faptul că acţiunea a coincis cu ziua de naştere a omagiatului, n-am întârziat să-i dedic o poezie.

Chiar dacă…

Domnului ambasador şi scriitor Oleg Serebrian la
50 de ani

Chiar dacă Berlinul e departe,
Racovăţul în suflet purtaţi,
Ca pe-un cântec dulce de la mama
Din anii prunciei neuitaţi.

De atunci copilul de-altă dată
A-nţeles că nu-i nimic mai drag
Şi mai sfânt, când ochiul îţi mângâie
Rare frumuseţi pe-acest meleag.

Doar acasă, toamne-s mai frumoase,
Pădurile de ieri. Cu-atâta nesaţ
Revii la câmpia neuitată,
Cu care cândva ai mers la braţ.

Plăsmuit cu har „Cântecul mării”
Şi mai nou-nouţul „Voldemar”,
Printre rânduri parcă vor să spună
Că trăit-aţi viaţa nu-n zădar.

Chiar dacă Berlinul e departe
Avionul drumul n-a greşit
Spre Hădărăuţi, unde sătenii
Vă urează „La mulţi ani!” şi „Bun venit!”

Valentin Baraliuc,
reporter ZN

PUBLICITATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Vă rugăm să introduceți numele dvs.

*

code