Festivalul şi-a câştigat noi prieteni

0
49

Anticipând desfăşurarea detaliată a acţiunii de amploare ajunsă la cea de-a 18 ediţie, urmează de a accentua temeinicia şi actualitatea discursului rostit de domnul Vasile Romanciuc, preşedinte al raionului Ocniţa, la deschiderea festivalului etniilor cu genericul „Unitate prin diversitate”. Printre altele, dumnealui a menţionat că pe meleagul ocniţean trăiesc de ani şi ani în bună înţelegere şi prietenie aproape 57 mii de oameni, dintre care 57,5% sunt moldoveni, ucrainenii constituind la acest capitol 30 la sută. Din rândurile populaţiei mai fac parte şi un număr însemnat de romi, ruşi, polonezi, bulgari, găgăuzi. Totuşi, reprezentanţii acestor naţionalităţi, asemenea unor flori multicolore, cresc şi se dezvoltă armonios, în pofida oricăror probleme legate de naţionalitate sau religie. Anume bunul simţ şi omenia, sentimentul înălţător de simpatie şi ataşament între etnicii ocniţeni au dat imbold de a organiza anual festivalul respectiv, la care de fiecare dată sunt aduse în scenă forme inedite de cultură şi de civilizaţie a popoarelor enumerate mai sus.
Dar să le luăm pe rând. Consacrat celor 660 de ani de la proclamarea statalităţii Moldovei şi aniversării a 28 de la Independenţa Republicii Moldova, festivalul raional al etniilor a adunat pe scena Casei de Cultură din oraşul Ocniţa numeroase colective de artişti amatori, precum şi meşteri populari, ultimii expunându-şi lucrările în holul edificiului.
Sala plină până la refuz a aplaudat îndelung luările de cuvânt ale doamnei Irina Lozovan, deputată în Parlamentul RM, care, îndeosebi, s-a referit la încrederea reciprocă, comunitatea de interese a celor care trăiesc pe teritoriul Moldovei, inclusiv în oraşele şi satele ocniţene. Victor Artamaniuc, vice-primarul oraşului Ocniţa, a atenţionat prin exemple concrete scopurile şi ideile unice ale populaţiei din raion, Lidia Ghinda, vice-preşedintă a Societăţii Culturii Ucrainene din RM, care s-a adresat spectatorilor în limbile română şi ucraineană, punând accentul pe faptul că în timpurile zbuciumate ce le trăim cu toţii ar fi normal şi bine ca tineretul de azi să nu uite de procesul de păstrare şi valorificare continuă a tradiţiilor strămoşeşti. Pavel Marcenco, conducătorul întreprinderii „Tezeu Lux” din oraşul Otaci, membru al juriului, de această dată a mizat pe buna credinţă şi relaţiile prieteneşti dintre oameni. Şi, după cum s-au convins cei prezenţi în sală, rolul central l-a jucat în acea zi atracţia către comunicarea spirituală din partea majorităţii artiştilor amatori. Drept confirmare a fost programul bine închegat al multiplului campion al republicii, diplomat al nenumăratelor concursuri internaţionale, colectivelor cu titlu model „Вдохновение” (coreograf Antonina Pavlova) şi „Родничок” (coreograf Natalia Popovschi-Pavlova) şi „Баллада” (regizor Ludmila Sviridova), care prin arta interpretativă a dansului popular, sportiv şi modern i-a îmbogăţit pe spectatori cu buna dispoziţie, energie pozitivă şi entuziasm.
Dar cu câtă căldură a fost întâmpinată evoluţia ansamblului de dans modern, „Искорка”, laureat al Festivalului Internaţional “Plai Natal”, condus de doamna Diana Scacun, colectivul cu titlu model constituie o adevărată carte de vizită a satului Unguri populat cu preponderență de ucraineni. Acelaşi lucru se poate spune şi despre formaţiile „Улыбка” şi „Кодрянка” (conducător artistic Victor Serebrian). La nivel s-a prezentat dansatorii ansamblului „Mărţişor” din satul Panstova, conducător Lilia Dub.
Cu un program variat şi bogat au ieşit în scenă cele două colective de la Centrul de Creaţie a Copiilor Ocniţa – „Импульс”, coreograf Ana Suslina şi „Vocile primăverii”, conducător artistic Alexei Casianciuc. Ele au fost aplaudate în multe ţări, aducând acasă distincţii de valoare pentru măiestrie şi dăruire. Sărbătoarea a provocat şi un mare interes, pe alocuri însoţit de zâmbete aprobatoare şi haz nepretenţios, când au evoluat micuţii de la grădiniţa „Звездочка” din satul Rujniţa. Reiese că tradiţiile nu se pierd…
A încântat lumea din sală şi solista Natalia Ţurcan din Naslavcea, interpretând două melodii ucraineşti, fiind însoţită de trio vocal de la Căminul Cultural din această localitate nistreană.
O surpriză aparte au avut de trăit spectatorii în timpul evoluării ansamblului vocal „Corestăuţeanca”, conducător artistic Maria Malanciuc, compus din cinci femei. Ele au interpretat cu multă iscusinţă un ciclu de fragmente cunoscute din cântecele poporului ucrainean. Nu în zadar cei prezenţi le-au aplaudat stând în picioare. Nu s-au dat bătuţi nici vecinii din Hădărăuţi. Colectivul etnofolcloric „Spicuşor” a prezentat la un înalt nivel artistic melodiile populare „Zărzărel” şi „Trandafir de la Moldova”. Primarul localităţii, dl. Iurie Lupu în rol de gospodină a casei şi profesorul de muzică, dl. Anatolie Plăcintă ca stăpân şi bărbat, susţinuţi de membrii ansamblului, au înveselit sala cu cântecul de glumă „Moi milîi varenicikiv hoce” în limba ucraineană.
Odată ce în titlul materialului de faţă e vorba de prieteni, face să ne oprim aparte la ceea ce s-a întâmplat în această direcţie în ziua festivalului. O vorbă înţeleaptă spune, că atunci când simţi alături umărul de nădejde al unui amic, e mai uşor de trăit şi de a obţine ceva în viaţă. De acest fapt m-am convins, urmărind şi aplaudând artiştii din scenă, pe feţele cărora radiau bucuria unei noi întâlniri cu vechii cunoscuţi şi satisfacţia lor lăuntrică. Totuşi, punctul culminant al programului a fost apariţia în scenă a oaspeţilor din oraşul Drochia în frunte cu doamna Elena Russ, preşedinta Obştinei ruse din oraş. O adevărată frumuseţe localizată în sufletul celor 9 membre ale ansamblului vocal „Sudaruşca”, conducător artistic Veaceslav Mazur au urmărit iubitorii de frumos, care s-au convins, că interiorul acestor femei talentate cântând în trei voci e numai muzică şi muzică. De altfel, colectivul a sosit la Ocniţa direct din Georgia, unde a participat cu brio la un concurs internaţional. Tot atunci ocniţenii au legat prietenie cu solii din Drochia, în acest scop doamna Angela Crucichevici, vicepreşedinta raionului, au semnat împreună cu dna Elena Russ un acord de colaborare culturală de lungă durată. Acelaşi lucru l-au făcut şi reprezentanţii delegaţiei din Transnistria în frunte cu doamna Ludmila Sauleac, preşedinta organizaţiei obşteşti „Centrul Etnocultural Sarmatis” şi domnul Alexei Sandu, preşedintele organizaţiei Uniunea moldovenilor din Transnistria. Deci, s-a ajuns la două înţelegeri reciproc avantajoase pentru viitorul apropiat, ce, fără îndoială va fi susţinut de ambele părţi prin schimb de experienţă şi activităţi artistice.
N-au fost lăsaţi în umbră nici membrii ansamblului folcloric „Ciobruceanca”, conducător artistic Valeriu Vasilati din satul Ciobruci, raionul Slobozia, care s-au învrednicit de premiul „Simpatia spectatorilor”.
Suvenire şi diplome au primit şi cei mai iscusiţi meşteri populari Ina Ciubuc (s. Hădărăuţi), Margareta Jurac (s. Rujniţa), Elena Timco (s. Naslavcea) şi Aliona Filipciuc (s. Codreni). Dar ce bucate tradiţionale moldoveneşti – sarmale cu orez şi carne de purcel, mămăligă topită în unt servită cu brânză de oi şi jumere fierbinţi, alivancă numai ce scoasă din cuptor – au adus neîntrecutele bucătărese hădăruţene Aliona Olaru şi Viorica Pîrlea. Iar alături pe o altă măsuţă îţi furau ochii şi-ţi lăsau gura apă mâncărurile specifice pentru ucrainenii de pretutindeni – slănină proaspătă şi usturoi violet, colţunaşi cu mujdei şi oţet, slănină afumată şi presărată cu piper roşu. Să-ţi lingi degetele, măi frate! Toate au fost gătite de bibliotecara Liuba Batîri din satul Corestăuţi, o bună cunoscătoare a tradiţiilor etniei în cauză.
În fine, fiecărui om îi vine greu atunci când nu are parte de prieteni. Festivalul, însă, a demonstrat cu prisosinţă că prietenia la fel ca un trandafir, are culori fermecătoare şi aromă îmbietoare. Rămâne numai de îngrijit de această minunată floare omenească, ce poartă simplul nume PRIETENIE şi ea ne va răsplăti neapărat osărdia cu roadele cuvenite. Să nu dăm, deci, uitării un asemenea lucru, trăind sub acelaşi cer, respirăm acelaşi aer, iar prietenii îi putem găsi întotdeauna chiar alături, indiferent de etnie. Acest adevăr l-am atestat şi la festivalul etniilor, are şanse de a deveni ulterior unul cu statut regional.

Valentin Baraliuc, reporter ZN

PUBLICITATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Vă rugăm să introduceți numele dvs.

*

code