Lvovul ne-a primit ca pe nişte fraţi

0
19

Această apreciere n-a fost deloc întâmplătoare, mai degrabă pare a fi una unanimă a membrilor celor două colective etnofolclorice din Ocniţa, care, însoţiţi de doamna Angela Crucichevici, vice-preşedintă a raionului, au participat pentru prima dată la festivalul transfrontalier „Ornamenty-Fest”, aflat la cea de-a treia ediţie. Desfăşurat, conform tradiţiei, în Lvov, oraş străvechi, ce-i situat la poalele Carpaţilor, pe râul Poltva, primele menţiuni în arhivele timpului ca oraş, datând cu anul 1256, centrul regional a adunat de această dată peste 150 de artişti amatori din Ucraina, Polonia, Slovacia, Serbia şi Moldova.

Timp de trei zile, anume atâta a durat captivanta acţiune în cauză – cele 12 colective de bărbaţi şi femei, precum şi talentatele interprete de cântece populare ucrainene Iulia Ometiuh, Olena Demcenco, reprezentând gazdele nu numai că au încântat numerosul public cu adevărate perle folclorice ale popoarelor lor, ci s-au dovedit a fi un nucleu unic al sentimentului deschis al prieteniei între vorbitorii de diferite limbi. Şi acest lucru bucură mult, căci omul e dat pe lume ca să comunice.
Oaspeţii festivalului au avut, în primul rând, posibilitatea de a lua îndeaproape cunoştinţă, în decursul primei zile de aflare la Lvov, de cele mai importante locuri istorice ale urbei, ce se poate mândri pe bună dreptate cu o arhitectonică unică în felul ei. Ei au fost ghidaţi de cele două doamne ingenioase, conducătoare de excursii care ştiau toate potecile. Anume de la aceste femei am aflat mai multe amănunte despre centrul comercial şi cultural Lvov, unde pe timpuri au trăit sau şi-au făcut studiile o seamă de cărturari moldoveni, care prin voia sorţii au scris file nemuritoare în letopisețele noastre.
În acest oraş din Ucraina apuseană au trăit, studiat, poposit în diferite vremuri Dosoftei, Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin, Varlaam. La Universitatea „Ivan Franco” şi-a făcut studiile între anii 1803-1804 iluministul Gheorghe Asachi, un adept înflăcărat al progresului şi luminării poporului. Vestitul scriitor şi-a aprofundat cunoştinţele în domeniul filozofiei, logicii, fizicii, matematicii, ştiinţelor naturale, istoriei şi retoricii. Cărturarului, omului politic şi scriitorului moldovean îi aparţine cunoscuta sa nuvelă istorică „Mazepa în Moldova”, unde şi-a găsit oglindire prietenia de veacuri dintre moldoveni şi ucraineni. A vizitat cu regularitate bibliotecile, arhivele şi muzeele Lvovului şi enciclopedistul Bogdan Petreiceicu Haşdeu.
Una dintre cele mai vechi străzi ale oraşului se numeşte şi acum Voloşscaia, adică Moldovenească. Lvovul se mândreşte cu biserica Uspenia, piatra de temelie a ei fiind pusă de Alexandru Lăpuşneanu în 1564. Situată în Piaţa Veche a urbei pe cupola bisericii e cioplită în basorelief stema Moldovei. De către domnitorul Vasile Lupu a fost ctitorită în 1644 biserica sfintei Parascheva legată de numele lui Varlaam şi Dosoftei.
La Lvov a mai studiat scriitorul clasic Alexandru Hâjdeu, tânărul Mihail Cogălniceanu în 1834, prin vara lui 1874 marele Mihai Eminescu a trecut pe aici pentru a vedea Biserica Moldovenească, iar prin iulie 1846 poetul Vasile Alecsandri împreună cu soţia Elena Negri. Sunt date ce cheamă aducerea noastră aminte de aceşti ctitori de lumină.
De un real folos ne-au fost excursiile la rafinăria de petrol, la fabrica de lămpi electrice şi cea de vinuri pe baza vinurilor brute livrate de Republica Moldova.
A doua zi amatorii scenei au evoluat în minunatul Palat al Artelor, unde activează de mulţi ani studiourile de dezvoltare artistică a preşcolarilor de 3-5 ani, de interpretare vocală pentru maturi şi copii de la cinci ani în sus, de arte aplicate pentru maturi şi copii, de măiestrie teatrală şi actoricească pentru copii între 5-15 ani.
Cu ovaţii şi aplauze îndelungate au fost însoţite asemenea colective, ca formaţia vocală „Sparta”, conducător artistic Nelea Bilodia din oraşul Ivano-Francovsc, Ucraina, membrii societăţii de iluminare culturală „Jamba” din satul Caţur, Serbia, în frunte cu Micola Şanţa, ansamblul folcloric „Djerelo”, conducător artistic Neonila Grişceniuc din oraşul Lvov şi grupul vocal de tineret „Rucei” din Polonia, conducător artistic Miroslav Bogoni ş.a.
La concertul de gală desfăşurat în cea de-a treia zi în incinta Filarmonicii Naţionale din Lvov, ce dispune de o acustică ireproşabilă s-au bucurat de succes binemeritat colectivele de cântece autentice „Copali” din oraş, „Serencea”, conducător artistic Roman Carbici din Gorlita, Polonia, ansamblul popular de bandurişti conducător artistic Irina Sodomera, precum şi formaţiile etnofolclorice „Teiuşii”, „Spicuşor” cu titlul model din satele Lipnic şi, respectiv Hădărăuţi, raionul Ocniţa, conducători artistici Igor Vlad şi Anatolie Cibuc. De altfel, două pământence de ale noastre, meşteriţa populară Galina Slivca şi Svetlana Moscaliuc, ambele profesoare la şcoala de arte „Teodor Negară” din Ocniţa au participat cu o expoziţie a costumului naţional de la nordul republicii şi lucrări de pictură ale discipolilor şcolii, familiarizând astfel publicul larg cu valorile de preţ caracteristice neamului nostru.


La încheierea festivalului trupa de dansatori din oraşul Stropkiv, Slovacia sub bagheta Anei Cnejova şi Matei Cnejov a produs marea surpriză – cele opt perechi au executat într-o manieră aparte faimosul dans „Moldoveneasca”. Despărţindu-se toţi participanţii au dansat „Pereniţa” şi „Sârba de la Nord”, interpretate de ansamblul de instrumente aerofone condus de Anatolie Plăcintă, accentuând în acest mod adevărul că numai cultura nu cunoaşte hotare şi poate uni oamenii oricând. Iar oraşului Lvov în persoana directoarei festivalului, neobositei organizatoare a centrului regional de dezvoltare a culturii ucrainene şi întreţinere a relaţiilor cu alte ţări în domeniul dat, doamnei Lidia Plahtii şi şefei direcţiei cultură, dnei Galina Fisiuc i-au rămas recunoscători pentru faptul că i-a primit ca pe nişte fraţi.

Valentin Baraliuc,
reporter „ZN”

PUBLICITATE
DISTRIBUIȚI
Articolul precedentZECE TOAMNE
Articolul următorSoroca – meleagul tinereții

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Vă rugăm să introduceți numele dvs.

*

code