Tribuna preşedintelui. Doi ani şi jumătate: intenţii, activităţi şi fapte

0
357

În funcţia de preşedinte al raionului Soroca Ghenadie Muntean a fost ales la 13 decembrie 2016. A venit din sectorul real al economiei, fiind director al gospodăriei agricole din satul de baştină Rubleniţa. Acum, în toamnă, odată cu desfăşurarea alegerilor locale, expiră mandatul de preşedinţie. E momentul de a „trage linie” şi a face bilanţul activităţii în această perioadă. Ghenadie Muntean a ales să informeze sorocenii despre rezultatele muncii sale prin intermediul „Ziarului Nostru”, răspunzând paralel şi la unele întrebări ale corespondentului „ZN”.

– Dle preşedinte, pe vremuri, erau domenii de activitate, când stagiul de muncă de un an era socotit drept doi. Dar pentru postul ce-l deţineţi cam ce formulă s-ar putea de aplicat?
– Una simplă – 1:1. Aceasta, în cazul când ai venit în acest post conştient de faptul unde îţi „vâri capul”, ce doreşti să faci şi cum vezi căile de soluţionare a problemelor. Ca apoi să nu te dezvinovăţeşti, că n-ai ştiut, n-ai putut, sau ţi-au încurcat alţii. Dacă ai făcut acest pas, apoi ţi-ai asumat responsabilitatea deplină faţă de situaţiile create. Eu, împreună cu echipa, am depus eforturi maxime pentru a demonstra la ce suntem capabili şi că nu doar am stat în fotolii. Totuşi, deţinând funcţia de preşedinte cu un mandat înjumătăţit, socot că e imposibil să le reuşiţi pe toate.

– D-stră aveaţi destulă experienţă organizatorică, în stabilirea priorităţilor şi mobilizarea forţelor.
– Aici, însă, se deschid alte orizonturi. E necesar de studiat în profunzime legislaţia şi de aplicat prevederile ei fără a da greş. Totuşi, mai zic odată, că proporţia de 1:1 în aprecierea activităţii preşedintelui e una echitabilă. Sunt domenii şi mai complicate. Cred că anterior mi-aţi adresat întrebarea pentru a mă provoca la o discuţie mai interesată, mai sinceră.

– Vă mai întreb un lucru: când va fost cel mai complicat – la început sau la sfârşit de mandat?
– Desigur, că la început. În special, primele două luni, când în birou nici nu m-am aşezat în fotoliul de preşedinte. Lucram la masa de alături. Era sfârşit de an, când era necesar de aprobat bugetul, de achitat datoriile. Sincer fiind spus, mă treceau fiorii. Cifrele şi situaţiile nopţi întregi nu mă părăseau. Acum, după atâtea eforturi, când lucrurile sunt puse pe „roate”, mi-ar părea rău să mă opresc, căci sunt înregistrate mai multe reuşite în diferite domenii.

– Dar care a fost prima reuşită, când aţi „gustat” din fericirea succesului?
– Asistând în prima săptămână de preşedinţie, la 18 decembrie, la adunarea solemnă cu ocazia Zilei Poliţiei Naţionale, am sesizat, că edificiul comisariatului nu era termoficat. Ca rezultat, am insistat şi consiliul raional a alocat 242 de mii de lei pentru executarea lucrărilor necesare. Nu zăbavă problema a fost soluţionată definitiv.
Apoi a urmat modernizarea scenei în palatul Culturii. Participanţii la diferite festivităţi artistice erau supuşi riscului de a se prăbuşi „în groapă”. Făcând economie la rambursarea înainte de termen a creditului bancar, am alocat banii respectivi pentru repararea scenei. Acesta a fost începutul, ce mi-a inspirat încrederea în acţiuni.

– Probabil, nu aţi dirijat cu toate activităţile din birou, sau prin telefon.
– În ianuarie m-am deplasat la Vaslui, România. Nu a fost o vizită turistică, cum o practicau anterior unii funcţionari de-ai noştri, ci cu un rezultat real. Atunci, consiliul judeţean, preşedinte Dumitru Buzatu, ne-a alocat primele 22 mii de euro pentru echipament în sala de judo.
A doua vizită a fost în Slovenia, pentru a negocia posibilităţile de proiectare, finanţare şi construire a staţiei de epurare în oraşul Soroca. S-a ajuns la diminuarea valorii proiectului până la 5,9 milioane de euro dintre care 20 la sută în formă de grant. S-au desfăşurat trei şedinţe la Guvern pe marginea acestui obiectiv. Însă, cu regret, primăria nu a manifestat interes.
Am insistat şi s-a reuşit de a renova drumul pe serpantina ce coboară de la Zastînca până la Podul lui Bekir. Căci era o ruşine, când veneau delegaţii sau turişti la Soroca, trecând prin gropile din asfaltul deteriorat.

– Să înţelegem, că acesta a fost startul, într-un fel, spontan. Iar obiectivele prioritare le-aţi trasat ceva mai târziu.
– M-am axat, în special, în direcţia blocului socio-cultural. E vorba de medicină, educaţie, cultură, turism, sport, dezvoltarea infrastructurii în localităţile raionului.

– Dacă e aşa, apoi să mergem pe rând. Să ne amintim ce-aţi pus în plan la început, ce aţi promis sorocenilor, şi ce aţi reuşit să faceţi în aceşti doi ani şi jumătate. Care a fost domeniul numărul unu?
– Desigur, modernizarea, perfecţionarea, crearea condiţiilor respective în instituţiile medicale. Toţi vorbim de sănătate, ne dorim unul altuia, în primul rând, sănătate. Însă nu trebuie să ne limităm la vorbe. În comun cu consiliul raional şi instituţiile medicale am mers pe această cale. Primul obiectiv a fost reparaţia capitală în secţia de traumatologie, pentru ce au fost alocaţi din bugetul raional şi de către Compania de asigurări în medicină aproape 1 milion de lei.
În urma tratativelor şi stabilirea relaţiilor de colaborare cu judeţul Buzău din România a fost modernizată secţia de boli interne. Preşedintele consiliului judeţean Petre Emanuil Neagu a contribuit la alocarea pentru acest obiectiv 1 milion 235 mii de lei. Consiliul raional a alocat 137 de mii, iar CNAM – 270 mii de lei.
La maternitate au fost efectuate lucrări de reparaţie în valoare de 3 milioane 200 mii de lei, inclusiv consiliul raional a dispus de a aloca 1,8 milioane. La obiectivul dat prin contribuţia cu 979 mii de lei a consiliului judeţean Suceava şi 104 mii din partea consiliului raional a fost schimbată reţeaua electrică şi modernizat sistemul de termoficare.
De asemenea, am creat condiţii mai bune pentru tratament în secţia de neurologie, pentru ce au fost valorificaţi circa 2 milioane de lei. În prezent se repară secţia de pediatrie. Devizul de cheltuieli se estimează la 2,7 milioane de lei.
– Dle preşedinte, axându-vă pe modernizarea spitalului raional nu se lasă în umbră dezvoltarea medicinii în mediul rural?
– Nicidecum. În 6 centre de sănătate s-au executat lucrări de reparaţie, s-au schimbat uşile, ferestrele, sistemele de încălzire, s-a procurat mobilier şi utilaj. Medicina la sat rămâne şi în continuare în atenţia noastră.

– Toate aceste activităţi, credem, au schimbat impresiile nu prea admiratoare faţă de medicina din Soroca.
– Au schimbat cu mult doar spre bine. Acum se simte o altă atitudine la nivel local, regional, dar şi republican. Confirmare e şi faptul, că am câştigat competiţia cu alte raioane de a atrage investitori la construirea unui centru diagnostic. Valoarea acestui obiectiv se estimează la 27 milioane de lei. Spitalul nostru a dat în comodat pe un termen de 20 de ani unei companii private teren în perimetrul secţiei consultative de pe malul Nistrului. Lucrările sunt în deplină desfăşurare, şi în această toamnă, centrul îşi va începe activitatea. De menţionat că centrul diagnostic va deservi populaţia şi în baza poliţei de asigurare medicală. Astfel, cetăţenii noştri nu vor mai fi nevoiţi să-şi aştepte rândul la centrele diagnostice din Chişinău şi Bălţi.
V-aţi convins ce amploare au căpătat lucrările de renovare a sistemului medical la noi? Da, e de menţionat, că în aceste activităţi participă şi ONG-urile, care au atras ajutoare umanitare din Olanda şi Belgia în valoare de peste 2 milioane de lei.

– Atenţia sporită faţă de medicină nu a diminuat atitudinea faţă de celelalte domenii sociale?
– Am menţionat, în centrul atenţiei e şi dezvoltarea sistemului educaţional. La Soroca, în baza liceului „Constantin Stere”, a fost deschis primul în Moldova Centru de excelenţă, care în zilele de sâmbătă e frecventat de circa 300 de elevi dotaţi, ce manifestă interes sporit faţă de studierea mai profundă a anumitor discipline. Copiii ce vin din satele raionului sunt asiguraţi cu transport. Pentru lecţiile de la Centru plată nu se achită.
Ne-am pus drept scop să excludem dependenţa de transportul privat pentru deplasarea elevilor din alte sate la gimnaziile şi liceele unde îşi fac studiile Consiliul raional a procurat anul precedent 3 autobuze noi, iar în acest an încă 4.
Ne-am mai propus ca toate instituţiile educaţionale să aibă blocuri sanitare în interiorul clădirilor. Acest proiect se realizează cu succes.
Am reuşit ca toţi elevii claselor întâi să înceapă anul de studii în bănci noi, pentru procurarea cărora Consiliul raional a alocat 500 de mii de lei.
Un alt eveniment distinct e că unicul în republică şantier de construcţie a unui nou edificiu şcolar pentru 6 clase şi o sală sportivă e la noi în raion, în satul Rubleniţa. Iar pentru liceul „Petru Rareş” din Soroca a fost elaborat un proiect implementat de FISM în valoare de 12 milioane de lei la lucrările de reconstrucţie şi 5 milioane pentru dotare cu echipament modern. Licitaţia pentru desemnarea antreprenorului se va desfăşura în octombrie curent.
În ajun de an şcolar 3 echipe de specialişti au inspectat toate cele 45 de instituţii educaţionale şi au apreciat pozitiv gradul de pregătire către studii.

– Se ştie că mult efort aţi depus şi pentru organizarea odihnii de vară a copiilor.
– Am insistat să modernizăm tabăra „La Dumbravă”. Aici de 30 de ani nu s-a mai construit nimic ceva nou. Anul trecut s-au ridicat 2 căsuţe noi, anul acesta – încă două. Costul lor se ridică la 3 milioane de lei, inclusiv 2 milioane ne-au alocat prietenii noştri de la Vaslui şi 1 milion – din partea consiliului raional. În căsuţe sunt blocuri sanitare la ambele etaje, apă caldă, mobilier şi lingerie nouă.
Mai vreau să spun, că dacă anterior la tabără erau organizate 3 ture, apoi în acest an – 5, cu participarea a 1500 de copii.
E de menţionat activismul direcţiei învăţământ în frunte cu Angela Muşenco, care substituie stereotipurile cu o nouă mentalitate referitor la organizarea procesului educaţional. Chiar şi tradiţionala conferinţă din august a pedagogilor la noi s-a desfăşurat într-un mod neordinar – la tabăra de odihnă de la Voloviţa. În premieră aici a fost organizat Festivalul educaţiei cu participarea nu doar a pedagogilor, ci şi a elevilor şi părinţilor.

– Vorbiţi argumentat, convingător. Probabil nu vă veţi limita la general nici în domeniul culturii?
– Aici obiectivul nr. 1 rămâne palatul Culturii din centrul raional. Am mai spus că îmi era ruşine să venim cu oaspeţi, delegaţii şi colective artistice la manifestaţii şi evenimente culturale de amploare cu frică ca cineva să nu se prăbuşească în scena şubredă. De la renovarea scenei am şi început. Apoi am termoficat sala mare, am redat un aspect modern holului, s-a mai reparat sala de sport, blocurile sanitare. Recent am câştigat un proiect de renovare a sălii festive. Am susţinut licitaţia pentru reînnoirea holului de la etajul I şi acum se încep lucrările de modernizare. Pentru toate acestea sursele financiare au venit din proiecte şi din bugetul raional.
În prezent se finalizează elaborarea proiectului de reparaţie a edificiului teatrului „Veniamin Apostol”, ce valorează 3 milioane de lei. Menţinem şi susţinem financiar activităţile prodigioase ale căminelor culturale din mediul rural, ale filialelor şcolii de arte „E. Coca” etc. Acum intenţionăm în complexul arhitectural al colegiului pedagogic, după renovare să transferăm muzeul de istorie şi etnografie, iar în clădirile eliberate să plasăm cea mai modernă bibliotecă din regiune.

– Toate aceste acţiuni soldate cu cheltuieli de proporţii impulsionează şi activitatea propriu-zisă a instituţiilor de cultură?
– Desigur, evenimentele culturale la noi se ţin lanţ. Avem un şir de festivaluri şi de rang naţional – „Fanfara argintie”, „Produs de Soroca”, „Festivalul Mărului”, „Trandafir de pe cetate”… Activităţile şi obiectivele date atrag mai mulţi turişti din ţară şi de peste hotare.
– E şi rodul colaborării cu vecinii noştri.
– Am intensificat şi extins substanţial relaţiile noastre cu administraţiile judeţelor Vaslui şi Buzău, am stabilit altele noi cu Tulcea, Suceava, Bacău, intenţionăm să semnăm contracte de colaborare cu judeţele Alba şi Constanţa, cu administraţii regionale din Lituania şi Polonia. Iar regiunea Viniţa, în special raionul Iampol, e partenerul nostru de multă vreme.

– Colaborarea aceasta, credem, nu se limitează doar la vizite reciproce şi semnare de contracte.
– Mai devreme am spus de ajutoarele acordate în domeniul medicinii, culturii, educaţiei. Ele se reflectă şi în sport.
Cu ajutorul prietenilor de la Vaslui a fost complet renovată sala de forţă a şcolii de sport. Acum am început implementarea proiectului de construire a stadionului raional în satul Rubleniţa, ce valorează 16 milioane de lei. Termenul de finalizare a lucrărilor – 3 ani. Deja au fost alocate 2 milioane din partea consiliului raional şi 2 – din partea consiliului judeţean Bacău.
Dacă a mers vorba de sport, apoi pot informa cititorii „Ziarului Nostru” că se finalizează elaborarea proiectului de reconstruire a stadionului liceului „C. Stere” la Soroca Nouă, ce valorează 5 milioane de lei. Încă 4 stadioane – din Slobozia Vărăncău, Racovăţ, Stoicani şi Bădiceni – vor fi modernizate.

– De înţeles, că sursele financiare ale consiliului raional sunt limitate, iar dorinţele depăşesc aceste posibilităţi. Cum procedaţi în aşa cazuri?
– Recurgem la proiecte. Iată şi la etapa a doua a reconstruirii cetăţii Soroca a fost câştigat un proiect transfrontalier în valoare de 1,5 milioane de euro.
Unele primării merg la contact direct cu partenerii de peste Prut. Astfel, primăria Vasilcău în frunte cu Gheorghe Cojocaru, în comun cu primăria Comarna din România au câştigat un proiect în valoare de 1 milion 147 mii de euro pentru revitalizarea drumului Voloviţa-Vasilcău. Exemple similare de colaborare avem mai multe.

– Apropo, despre drumuri. Să ne amintim ce aţi avut de câştigat din programul naţional „Drumuri bune”?
– A fost un program fără precedent şi de mare succes. În cadrul lui am beneficiat de 63 milioane de lei şi au fost construite, iar în mai multe localităţi şi asfaltate străzi, drumuri locale şi de acces preponderent în satele noastre. Încă 10 milioane de lei au fost repartizate din Fondul naţional rutier. Consiliul raional a contribuit cu 17 milioane de lei. Iar pentru renovarea străzilor municipale Soroca a primit din partea Guvernului 10 milioane de lei. Astfel, s-a adunat şi s-a valorificat la construirea şi întreţinerea drumurilor la noi în raion 100 de milioane de lei.

– Acum ce facem, cu programul „Drumuri bune-2”?
– Cu regret, din cele 62 de milioane, iniţial planificate, ni se alocă doar 28 de milioane. Iar pentru 33 de sate la construirea drumurilor în acest program nu e prevăzut nici un bănuţ. Din aceste 28 de milioane 10 sunt destinate municipiului Soroca şi doar 18 pentru localităţile rurale.

– „Gura târgului” zice că de vină e noua conducere a ţării.
– Nu vreau să comentez aceste zvonuri. Eu şi colectivul ce îl reprezint muncim în acelaşi ritm ca şi până acum. Regret de un lucru, că noua conducere până în prezent încă nu a convocat preşedinţii de raioane.

– Poate din cauza că suntem în prag de alegeri locale şi încă nu se poate de prezis care va fi configuraţia politică la nivel local.
– E una din cauze. Dar, cred, că nu e cazul, ca şi noi, cei de la talpa ţării, să fim învinuiţi în toate relele.

– Odată ce alegerile „bat la uşă” unii funcţionari publici, inclusiv primari, au început aşi căuta locuşoare mai aproape de partidele de guvernământ. În aparatul preşedintelui nu se observă „fisuri”?
– Poate că şi sunt persoane ce nu ar renunţa la apelul unor partide, dar nu se manifestă evident. De mişcările „sub covor” a unor primari ştiu, dar aceasta îi priveşte doar pe ei. Le amintesc, că transfugii nu prea se bucură de mare stimă. Eu, personal, sunt în Partidul Democrat din 2001. Şi consilier raional am ajuns tot ca reprezentant al acestei formaţiuni politice.
În prezent, deşi în consiliul raional avem reprezentanţi a mai multor partide, opoziţie, ca atare, nu există. Fiindcă toate intenţiile şi proiectele le discutăm detaliat până ce ajungem la un numitor comun. Vedeţi că şedinţele consiliului decurg destul de calm. Toate divergențele se exclud în cadrul şedinţelor comisiilor consultative de specialitate şi ale fracţiunilor. Conflicte „la cuţit” n-am avut, nu am recurs la decizii autoritare, pe toate le-am hotărât în mod colegial.

– Totuşi, unii „bâzâe” şi chiar încep a spune cuvinte neplăcute despre PDM.
– Sunt persoane, care din lipsa de capacităţi nu au obţinut posturi cu fotolii. Dar şi cei care doresc să ne părăsească nu ne pot învinui cu nimic. Nu cred, că în alte partide îi vor primi cu mult drag în preajma alegerilor.

– Iar D-stră cum o să procedaţi în campania electorală?
– Mă menţin pe aceleaşi poziţii şi voi candida la funcţia de consilier raional din partea PDM.

– Nutriţi speranţa la succes?
– O să lupt pentru a promova reprezentanţii noştri la funcţiile de consilieri şi primari. Dar va decide doar electoratul. Eu personal, recunosc, aşi fi dorit să continuu cele începute, căci în doi ani şi jumătate nu le-am dovedit pe toate. Însă, repet, decid alegătorii.

– Dle preşedinte, am vorbit despre realizări, opţiuni politice, dar în plan personal de ce va-ţi bucurat în această perioadă?
– Președinția mea asupra familiei a influenţat negativ. Părinţilor din fugă le dădeam „buna dimineaţa”. Membrii familiei – soţia şi copiii au luat pe seama lor o bună parte din lucrările ce-mi reveneau mie. Dar am avut multe evenimente fericite: fiica s-a căsătorit, ca apoi să mă facă şi bunel, fiul Tudor a absolvit liceul şi va studia la Universitatea Agrară, ca apoi să revină în sat. Deşi serviciului îi dedic cea mai mare parte a zilei, m-am deprins cu un aşa ritm de viaţă şi mă simt în forţă mereu.

– Să vă ştim şi în continuare energic, cutezător, insistent. Succese pe viitor!
– Mulţumesc şi „Ziarului Nostru” pentru colaborare şi susţinerea intenţiilor şi activităţilor noastre.

A intervievat
Boris Todirel

PUBLICITATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Vă rugăm să introduceți numele dvs.

*

code