La noi acasă la Țîra

0
275

Țîra este unul dintre cele mai vechi sate din raionul Florești, atestat documentar la 1437. De pe dealul lui Moș Chirică, la intrarea în localitate, coboară un drum ce șerpuiește de-a lungul râului Răut, despărțind cele două rânduri de case ale băștinașilor. Mai bine de o jumătate de mileniu, aici s-a format o așezare umană care a reușit, într-un mod surprinzător, să păstreze tradiții seculare, nemaiîntâlnite în alte părți. Până și mâncarea la Țîra se pregătește răzășește. Legenda spune că Ștefan Vodă cel Mare, după ce pusese stăpânire pe Cetatea Chilia, a dat pământ la trei oșteni de-ai săi: Arteni, Tocan şi Popovschi, aici, pe malul stâncos al Răutului. În ogrăzile gospodarilor s-au mai păstrat locașuri din timpuri străvechi, săpate direct în stâncă, precum și peste 30 de bordeie, numite bășcuțe. Jumătate dintre ele sunt locuibile, datorită proprietăților lor pe care casele moderne nu le dețin: înăuntru vara e răcoare și iarna ține cald. Sunt atât de rezistente încât, în interiorul lor, nici undele telefonice nu pătrund.

Aici, spun băștinașii, e un loc protejat, chiar și ploaia vine doar după ce se încheagă tot cerul cu nori. Într-o plimbare prin Țîra, de mai mare mirarea pentru călători e întâlnirea cu porcii liberi din sat. Sunt văzuți oriunde, mergând pe uliță, păscând iarbă și mâncând scoici în râu. Ființe nostime și înțelepte care nu deranjează pe nimeni și nu se rătăcesc. Seara, fiecare pe cărarea lui, revine acasă și așteaptă să i se deschidă portița. Așa a fost întotdeauna, fapt obișnuit aici, dar nemaivăzut în alte părți.

Frumusețea dezarmantă a locurilor te lasă cu sufletul gol, curat de tumultul vieții contemporane. Timpul pare a fi oprit în loc, confirmând, în existența efemeră a omului, importanța valorilor adevărate, eterne, aceleași pe care le-au avut și străbunii: legătura cu natura, omenia, credința…  În vârful dealului, parcă ai atinge norii cu palma, iar în vale te scalzi în pitorescul rustic.  ,, Numai în liniștea de la Țîra, numai în sânul naturii, numai simțind mirosul florilor de-acasă mă simt împlinită…”, spune cu multă dragoste de glie, Efrosinia Fiodorvici, șefa bibliotecii, care împreună cu Liliana Zarjitchi, șefa căminului cultural, reușesc să însuflețească viața artistică a satului. Recent la Țîra a avut loc, prima ediție, ”Festivalul Bășcuțelor”, eveniment cu răsunet frumos, care cheamă la baștină. În Țîra trăiesc oameni cu multă demnitate și cumsecădenie. Cândva satul a devenit cunoscut datorită covoarelor țesute aici. Și astăzi, greu se găsește o gospodărie în care să nu fie măcar un covor țesut de femeile din sat – o măiestrie reflectată în cercetarea Ruxandei Istrati, publicată în 2012: ”Tradiția covoarelor din comuna Țîra, raionul Florești”.

Pământul satului este bogat în zăcăminte. Prin anii ’50, la Țîra activa o fabrică de cărămidă și oale. Casele sătenilor sunt acoperite cu oale fabricate de atunci. Astăzi, cele 7 loturi de zăcăminte își așteaptă investiția pentru a deveni din nou o sursă de producție.

Tărâm poetic, satul bășcuțelor rămâne în sufletul omului, fie el, un simplu călător sau originar de aici, cum este autorul de versuri, profesorul Gavril Coroian: ”Chiar dacă-n suflet amintirea doare, / Nu pot să-l uit, căci el mereu mă cheamă./ Văd satul Țîra ca pe-o sărbătoare,/Ca pe-un tărâm străbun ce n-are seamăn” .

Recomandări turistice: Participare la ”Festivalul Bășcuțelor din Țîra” organizat în ultima sâmbătă a lunii mai, când înfloresc salcâmii și satul e cuprins în mireasma florilor roze.

Primarul comunei Ghindești, Gheorghe Falcă

Amplasarea geografică: Țîra este un sat din cadrul comunei Ghindești, raionul Florești, condus de primarul Gheorghe Falcă. Localitatea este situată la distanța de 15 km de orașul Florești, 35 km de Soroca și la 120 km de Chișinău.

Date statistice:  Populația: 252 de locuitori. Gospodării: 92.

Oficiul de sănătate
Sărbătoare de Ziua Copiilor

Nume de familie cele mai răspândite în sat:     Popovschi, Fedorovici, Tocan, Feodorovici, Fiodorovici , Artemii, Buzdugan, Caisin, Vladimir, Vlas Constantinovici, Coșciug, Zarjitchii.

File de istorie: În a. 1803, la Țîra trăiau 43 de răzeși. În 1805, la Vadul Țîra, este atestată biserica din lemn „Adormirea Maicii Domnului”. Exista o moară în Răut. În 1949 s-a format colhozul. Primul președinte de colhoz a fost Mina al lui Iacob Artemii, brigadier – Andrei al lui Iustin Tocan, mai apoi cavaler al ordinului Lenin. Victor Popovschi din Țîra – un combainer de frunte al raionului Florești, decorat pentru multiple merite în muncă. La Țîra s-a născut Victor Tocan, deputat, semnatar al Declarației de Independență a Republicii Moldova. De aici a plecat în lume Mihail Vladimir, colaborator științific superior, profesor universitar, din 1979, a Universității Tehnice din Moldova, precum alți oameni de vază.

Sunt născut în satul cu mai mulți salcâmi ca oameni,

Într-o bașcă-n deal săpată și cioplită-n albă piatră,

De ostașii lui Ștefan, de-a noastre neamuri,

Demne să întemeieze un sat pe-o vatră .

 

Unde noi, nepoții, la bunici ne adunam

Și la gura sobei Eminescu, Creangă reciteam,

De Crăciun tot satul „Trei Crai de la răsărit”* cântam,

Doamne, cât de mândri noi ne mai simțeam!

 

Când  brândușa da în floare și cimbru-n vale răsărea,

Răutul cu apa sa  pe noi toți ne legăna.

Uite-așa s-au scurs tiptil, anii noștri de copil

Și-a rămas în amintire, sub salcâmi, o povestire.

 

* „Trei Crai de la răsărit” colind de crăciun specific satului Țîra (Veaceslav Popovschi, născut în Țîra, azi – șef al secției prepres și calculatoare a ÎS IPF “Tipografia Centrală”)

 DE VIZITAT

  • Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, reconstruită în 1898 din piatră. Nefiind închisă vreodată, biserica aduna lume din toate satele vecine.

  • La intrarea în sat – Dealul lui moș Chirică, fost clopotar al bisericii.

  • Cele 30 de bășcuțe

Vasile Fedorovici cu soția Ioana lângă bășcuța pe care a construit-o cândva împreună cu tatăl său.
Maria Fedorovici coace învârtită gustoasă în cuptorul din bășcuță
  • La joc de hramul satului, lângă podul peste pârâu

  • Scena de vară
  • La scăldat la Gârlă – locul cel mai adânc al Răutului de lângă satul Țîra
  • Râul Răut cu peisajele mirifice

  • Mahala Huțuleac
  • Căminul Cultural

  • Biblioteca
  • Monumentul Eroilor

Informații utile: Primăria, tel.: 250-7-15-33, 250-7-12-61, e-mail: primaria.ghindesti@mail.ru . Adresa: MD-5021 c. Ghindeşti, s. Ţîra.

Hramul satului Țîra este sărbătorit pe 28 august

Ludmila Talmazan

PUBLICITATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Vă rugăm să introduceți numele dvs.

*

code