La noi acasă la … Ștefănești

0
31

Răut este un râu îngust, dar pe traseul lui de circa 286 km de-a lungul Basarabiei, a sculptat reliefuri adânci, de o frumusețe mirifică. La distanța de 23 km de Florești, râul șerpuiește, traversând teritoriul comunei Ștefănești. Un pod, reconstruit recent, trece drumețul pe malul drept, în fața unui defileu calcaros – pământul propriu-zis al localității, de unde se văd două fântâni cu cumpănă, zidite între apa Răutului și coasta dealului ce sprijină  satul. De aici calea se bifurcă spre cariera de piatră și intrarea în localitate.

Centrul satului Ștefănești are aspectul unei zone urbane bine amenajată. Este, în mare parte, datorită simțului gospodăresc al sătenilor, dar și meritul proiectării fostului director de colhoz din anii ’60-’70 ai secolului trecut, Ion Armaș – om ambițios și bun cârmuitor, care a concentrat instituțiile satului într-un nucleu organizat. Aici există o Alee a Scriitorilor Clasici creată în acele vremuri, fapt neîntâlnit în alte sate. Atmosfera trecutului emanată de prezența monumentelor, dar și de imaginea sfintei biserici ctitorite de boier, se îmbină oarecum cu modernul zilei de azi: un parc iluminat, o primărie renovată, grădiniță conectată la surse energetice din biomasă, dar și un liceu care servește drept model de educație incluzivă. Mai multe proiecte de dezvoltare au fost implementate în ultimii ani. ”Cel mai important este aprovizionarea cu apă”, spune doamna primar Ludmila Zdraguș, o femeie puternică și întreprinzătoare, pentru care, fiecare pas cu succes în dezvoltarea comunei, îi aduce împlinire sufletească, dar și un nou imboldul de a deschide cale altor planuri.  – ”Avem apeduct și pornim lucrările de conectare la rețeaua cu apă a 55 de gospodării ale familiilor social-vulnerabile, în special, vârstnici”.

    Ștefănești este satul oamenilor de caracter, perseverenți, care nu-și lasă mâinile în jos în fața obstacolelor, dar cu credință și optimism, își clădesc propria soartă. Este baștina deputatului în Sfatul Țării, Ion Codreanu, despre care, Pantelimon Halippa scria: ”după unirea Basarabiei cu România, l-a cunoscut nu numai provincia natală, dar și țara întreagă, căci pentru deșteptăciunea și vrednicia lui se alegea mereu în parlamentul țării și a luptat o viață întreagă pentru orânduirea în condiții mai bune a vieții țăranilor din toată țara”. La Ștefănești s-a născut interpretul Mihai Budurin din formația „Catharsis”, precum și alte atâtea personalități, mari intelectuali și artiști.

”Nu-ți uita baștina!” este scris la ieșirea din sat – îndemnul care petrece pe oricine pleacă de aici.

Recomandări turistice: Călătorind pe traseul național Chișinău-Soroca, faceți un popas în apropierea școlii din Prodănești, unde un indicator informează direcția spre Ștefănești.

Amplasarea geografică: Ștefănești este situat în partea de sud a raionului Florești, la distanța de 104 km până în or. Chişinău și 62 km spre Soroca.

Hramul satului Ștefănești este sărbătorit în data de 21 septembrie

Date statistice:  Populația: 2400 locuitori; Suprafața: 3531,01 ha, cu un perimetru de 8.04 km. Infrastructura: lungimea totală a drumurilor – 11,5 km, apeduct, gazificare (doar o parte dintre gospodării).

10 nume de familie răspândite în sat: Zdraguș, Budurin, Cornescu, Rusu, Deleu, Patras, Vangheli, Balan, Mereuta, Borcila.

Informații utile: Comuna Ştefăneşti (satele: Ştefăneşti, Prodăneştii-Vechi). Primăria. Tel.: 0-250-49230; Oficiul Poștal: 0-250-49224. Adresa: MD-5038.

Comuna Ștefănești este administrată de către primarul Ludmila Zdraguș, Consiliul Comunal și aparatul administrativ
Ludmila Zdraguș, primarul comunei

File de istorie:  Ștefănești duce în spate o istorie veche și bogată, lucru care îi face și mai mândri pe ștefăneșteni. Chiar dacă nu se cunoaște o dată exactă, istoricii spun că satul a fost atestat pentru prima oară în 1644. Satul își trage numele de la întemeietorul locului, boierul Ștefan Casso, care a propus oamenilor, veniţi din alte părți, să-și facă case de locuit pe malul râului, pentru a-i asigura cu hrană din pescuit.

Fotografie din trecutul satului. Femei la lucrul cu tutunul.
Fanfara. Fotograf: Valeriu Gherea

DE VIZITAT

Biserica cu hramul ”Nașterea Micii Domnului” ctitorită de boierul Casso între anii 1880-1890.

Casa în care a locuit membrul Sfatului Țării, Ion Codreanu.

Centrul localității.

Aleea Clasicilor creată la începutul anilor ’70, în curtea școlii, construită în 1967.

Parcul și Monumentul Eroilor Căzuți în Război.

Casa de Cultură denumită în cinstea dirijorului Victor Vescu, care a condus un ansamblu de fanfară vestit în trecut. Aici activează Consiliul local al Tinerilor, lideră – Corina Hariton; biblioteca; Ansamblul ”Ștefăneanca”; sala de sport; discoteca – este de lăudat faptul că, tradițional, în timpul sărbătorilor de iarnă, tinerii organizează serate cu muzică vie pe banii câștigați la urat.

Monumentul lui Serghei Kirov, revoluționar rus, în cinstea căruia a fost denumit colhozul care a activat în perioada sovietică.

Vatra veche a satului.

Cimitirul străvechi.

Stâna cu mioare.

Râul Răut.

Colinele peisagistice.

Cariera de piatră.

Carieră de pietriș

Liceul Teoretic Ştefăneşti. Director, Aurelia Bodiu
Consiliul Local al Tinerilor

Grădinița de copii. Director, Aliona Patraș
Șefa Oficiului Poștal, Zinaida Patraș

Ludmila Talmazan

PUBLICITATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Vă rugăm să introduceți numele dvs.

*

code