Ghenadie Muntean: „Scrisorile ar rămânea nedeschise”

0
671

A rămas în urmă un trimestru „zbuciumat”, cu evenimente politice, cu relaţii ceva mai tensionate în societate, ce puteau influenţa activitatea eficientă a instituţiilor. Cum, însă, situaţia creată s-a răsfrânt asupra acţiunilor programate în  raionul Soroca? Aceasta a fost tema interviului solicitat preşedintelui raionului Ghenadie Muntean.

– Dle preşedinte, anul acesta e unul electoral. Atmosfera de euforie politică nu a afectat ritmul de dezvoltare economică şi socială al raionului, dar şi programul de activitate al D-stră?

– Aşi zice chiar că a impulsionat. Bugetul raionului a fost adoptat la timp, vectorii activităţii au fost  aprobaţi prin deciziile consiliului, direcţiile, secţiile şi alte structuri raionale au activat în regim normal.

Noi ne-am condus de principiul: alegerile trec, faptele rămân. De aceea ne-am  axat activităţile spre soluţionarea problemelor existente şi realizări reale, lucruri necesare societăţii, solicitate de cetăţeni.

– Dar în aspectul relaţiilor în societate, totuşi, au fost vizibile unele dezacorduri, „fisuri” politice.

– E şi normal. Societatea nu-i o masă uniformă. Cetăţenii au diferite opțiuni politice şi preferinţe social-economice. Dar toate aceste, nu aşi zice, că au scindat societatea. În campania electorală a fost concurenţă între candidaţi şi partide. Alegerile s-au terminat, rezultatele se cunosc, rămâne ca fiecare să facă concluziile respective şi să-şi mai potoale orgoliul.

Structurile consiliului şi aparatul preşedintelui au asigurat, pe cât se poate de eficient, funcţionarea instituţiilor din teritoriu pentru a nu admite conflicte şi nedreptăţi. S-a activat conform legislaţiei şi cetăţenii noştri, în majoritate, nu se „duşmănesc” şi nu se învinuiesc reciproc.

Dacă autoritar afirmaţi că situaţia e normală şi nu a fost afectată de campania electorală, apoi să trecem la cifre şi fapte, la proiecte, iniţiative, realizări.

– Să începem de la aspectul economico-social. Deşi pârghii de influenţă directă asupra activităţii agenţilor economici acum nu posedăm, totuşi, limbaj comun şi puncte de tangenţă găsim de fiecare dată. La necesitate, convocăm conducătorii în şedinţe, organizăm discuţii asupra problemelor. Direcţia agricultură şi secţia economie întreţin relaţii constante cu filiala Soroca a Camerei de comerţ şi industrie. Organizăm concursul „Antreprenorul anului”. Iar la 26 mai se va desfăşura a doua ediţie a iarmarocului „Produs de Soroca”, concomitent şi festivalul orchestrelor de muzică populară, la care vor fi prezenţi şi „Lăutarii” maestrului Nicolae Botgros.

Prioritar, totuşi, şi în acest an rămâne construirea drumurilor şi aprovizionarea localităţilor cu apă. Conform Programului „Drumuri Bune-2”, raionului Soroca i se alocă 62 milioane de lei, iar din Fondul Rutier pentru revitalizarea drumurilor raionale se repartizează 17,5 milioane de lei. Încă 10 milioane de lei vor primi localităţile rurale pentru reparaţia drumurilor din teritoriul primăriilor.

Mai multe sectoare de drumuri în Şeptelici, Regina Maria, Stoicani, Dubna, Dărăcuţi, care anterior au fost în variantă albă, vor fi asfaltate.

Se extind reţelele de asigurare cu apă potabilă la robinet. Acest fapt deja s-a produs la Ocolina şi Ţepilova, următoarele localităţi sunt Parcani şi Voloave. Se finalizează lucrările şi la Nimereuca.

Un sector deosebit de important pentru administraţia raionului rămâne medicina. Deja au fost renovate şi activează în condiţii noi 4 departamente ale spitalului raional – maternitatea, traumatologia, secţiile de boli interne şi neurologia. În curând va demara reparaţia secţiei pediatrie. Pentru acest proiect consiliul raional a repartizat 2,7 milioane de lei. Sperăm să atragem investiţii şi din exterior. La o aşa înţelegere am ajuns cu consiliul judeţean Buzău din România. Pentru secţia de boli interne suplimentar se vor aloca 35 mii de euro pentru executarea lucrărilor tehnico-sanitare.

La spitalul raional planificăm să investim surse financiare pentru reparaţia şi reutilarea secţiei de primire şi celei de chirurgie, a cazangeriei şi eficientizarea sistemului de încălzire a tuturor blocurilor spitaliceşti.

Şi în mediul rural se înregistrează progrese în domeniul medicinii. Se modernizează centrele de sănătate din Rădi-Cereşnovăţ şi Vărăncău.

Un proiect deosebit. Va începe de la „zero” construirea unui centru de diagnostică pe teritoriul secţiei consultative a spitalului raional – pe malul Nistrului, inclusiv cu ieşire spre chei. Lucrările vor fi executate de o firmă specializată din Chişinău. Valoarea proiectului se ridică la 27 milioane de lei. Deservirea populaţiei se va face în baza poliţei de asigurare. La serviciile centrului vor avea acces nu numai sorocenii, ci şi locuitorii din raioanele vecine pentru a nu pleca la consultaţie la centrele de diagnostică din Bălţi şi Chişinău.

– Dacă să mergem în direcţia domeniului social-educaţional, apoi avem învăţământul, cultura, sportul.

– Spectrul de acţiuni şi aici e foarte divers. Un exemplu concret. Pentru procurarea a 3 autobuze pentru transportarea la studii a elevilor au fost alocate 2,6 milioane de lei. Planificăm să mai cumpărăm încă 2 autobuze şi să fim complet asiguraţi cu propriile unităţi de transport, fără a le arenda de la particulari.

Mi-am pus drept scop să modernizăm toate blocurile sanitare din instituțiile de învăţământ, inclusiv să fie asigurate cu apă.

Către noul an de studii într-un şir de şcoli o să schimbăm acoperişurile, sistemele de încălzire şi ventilare, uşile şi geamurile, o să reparăm cantinele şi sălile de sport. Aceste lucrări o să fie executate din contul consiliului raional prin intermediul direcţiei educaţie.

Deja suntem preocupaţi de organizarea odihnei de vară a elevilor. La tabără „La Dumbravă” se construiesc încă 2 căsuţe noi pentru ce consiliul raional alocă 500 de mii de lei, iar consiliul judeţean Vaslui 50 mii de euro. La tabără se reconstruieşte cantina şi blocurile sanitare.

Mult ne preocupă atragerea tineretului în activităţile sportive. De aceea fortificăm baza materială a sportului atât în şcoli, cât şi în localităţi în ansamblu. Se construieşte o modernă sală de sport la instituţia de învăţământ din Rubleniţa. Satul va avea şi un stadion amenajat, cu teren de fotbal, tribune cu 1500 locuri şi utilităţi auxiliare. Costul proiectului e de 12 milioane de lei. Consiliul raional pentru acest an a planificat să aloce 2 milioane de lei. Se duc negocieri cu parteneri din România şi Federaţia de fotbal din republică.

Avem de implementat un proiect în valoare de 5 milioane de lei pentru reconstruirea stadionului liceului „Constantin Stere” – terenuri de fotbal, basket, volei. Şcoala raională de sport va funcţiona autonom. Mai dorim să procurăm sala de sport de la întreprinderea de construcţii „Făuritorul”. În casa de cultură din Slobozia Cremene planificăm să amenajăm o sală de sport pentru zona de sud a raionului.

Să nu trecem cu vederea şi activităţile în dezvoltarea culturii. În primul rând, continuăm modernizarea Palatului Culturii din centrul raional. Sunt deja alocate 900 mii de lei. Peste o lună o să începem lucrările de reparaţie la teatrul „Veneamin Apostol” pentru ce sunt repartizate din buget 600 de mii de lei. Sperăm să reparăm muzeul din Soroca. La acest capitol se poartă negocieri cu administraţiile a două judeţe din România.

Mai am câteva idei – de a iniţia noi proiecte în domeniul culturii, despre care vom vorbi, când se vor reliefa posibilităţile de atragere a investiţiilor din exterior şi de aplicare a surselor financiare din bugetele de stat şi raional.

– Dle preşedinte, realizările înregistrate nu trebuie căutate cu microscopul. Ele sunt apreciate de populaţie. Se vede, aţi găsit pârghiile respective de a mobiliza nu numai sursele financiare, dar şi forţele umane.

– Cu factorul uman, mai apăreau, la început, unele dificultăţi. Venit din sectorul real al economiei mizam mai mult pe tehnologii, rezultate concrete imediate şi de perspectivă. În lucrul cu oamenii „roadele” se cresc cu şi mai multe greutăţi. Dar acestea au rămas în trecut. Colectivul nostru manifestă activism, cu consilierii nu ne certăm, ci soluţionăm problemele.

– Care-s atunci viziunile D-stră referitor la factorul uman? Ce apreciaţi mai mult în subalterni, colegi, parteneri? Studiile, aptitudinile practice, profesionalismul, iniţiativa, disciplina executorie, înţelepciunea?

– Sunt nişte calităţi, care fiecare ar dori să le aibă personal, dar şi să le vadă la colegii şi prietenii săi. Toate în complex formează personalitatea. Dar dacă insistaţi asupra unui din aceste criterii, apoi aşi zice de înţelepciune. omul şcolit, deştept, harnic găseşte ieşire din situaţie, iar cel înţelept nu ajunge în situaţie. Afirm acest lucru de ce? Fiindcă adesea se luptă cu obstacolele create artificial, demonstrând mare eroism şi patriotism. Nu voi recurge la exemple. Fiecare le întâlneşte foarte des în economie, în politică, în reforme, educaţie… Cu cât capul familiei, conducătorul e mai înţelept, cu atât mai puţine probleme se iscă, cu atât lucrurile merg mai bine şi viaţa e mai frumoasă.

– Intrăm în a doua fază a anului electoral. Şi mai tensionată. În alegerile locale venim cu multe formaţiuni politice, cu mulţi candidaţi la funcţiile de consilieri şi primari. Oare de ce nu s-ar lua în consideraţie criteriul înţelepciunii la alegeri?

– Ne-am dori acest lucru, dar, cu regret, suntem cam departe de a avea aşa comunităţi, unde s-ar ţine cont de nivelul de înţelepciune al candidaţilor.

Eu nu am de gând să influenţez procesul electoral. Dar vom avea grijă să se respecte strict legislaţia.

– Dle preşedinte sunteţi în această funcţie deja mai bine de doi ani. Şi aşi vrea să vă întreb: ştiţi povestea cu trei scrisori?  (citiţi mai jos)

– O ştiu. Deşi nimeni nu mi-a lăsat în safeu trei scrisori, însă dacă ar fi fost, n-aş fi deschis nici una. Şi o să muncesc aşa ca să nu ajung la acest neplăcut procedeu, nici după alegerile locale. Am multe idei şi posibilităţi nevalorificate şi sper să le implementez pe parcursul următorului mandat.

– Vă dorim aşa să fie.

Boris Todirel

Trei scrisori

Se zice, când un conducător a fost nevoit să părăsească postul ce-l deţinea, i-a spus succesorului: îţi las în safeu trei scrisori. Când îţi va fi greu, să deschizi scrisoarea nr.1.

A trecut o perioadă de timp, situaţia nu că se îmbunătăţea, ci se complica. Deschide, atunci directorul primul plic, unde era scris: „Dă-le pe toate pe mine! Când îţi va fi greu, deschide a doua scrisoare”. Aşa şi făcu.

Dar lucrurile şi mai tare s-au agravat. Atunci desface al doilea plic, unde e scris: „Promite că o să ameliorezi situaţia. Dacă îţi va fi greu, deschide scrisoarea a treia”.

Mai trecu un an. Situaţia deveni insuportabilă. Deschide şeful al treilea plic, unde era punctat: „Scrie trei scrisori şi pleacă”.

PUBLICITATE