Frumos, fericit şi adevărat

0
388

Nu oricui îi este dat  să-și trăiască viața în lumina cuvintelor  Mântuitorului Iisus Hristos, sau să-l vadă pe Dumnezeu lucrând frumusețile în lumea aceasta. Nu oricine se poate pătrunde de puterea faptei creștine și starea de jertfă pentru aproapele. Nici chiar toate fețele bisericești. Dar am cunoscut la Hârtop, comuna Ghindești, raionul Florești un păstor de suflete care le are pe toate acestea. Îi zice Sergiu Boldirescu. Are 36 de ani, o familie frumoasă, o biserică renovată cu cantină socială, atelier de meșteșuguri populare și cu o comunitate unită în jurul bisericii pe care o păstorește din august, 2003.

Născut în satul Gura -Căinarului, raionul Florești din părinții Victor Boldirescu din Gura Căinarului și Natalia cu numele de acasă Gânga din satul Racovăț, raionul Soroca, Sergiu de mic copil visa să devină preot. Avea doar cinci ani, când bunelul din Racovăț s-a stins din viață. Din toată rânduiala înmormântării, suflețelul lui de copil a tresărit la rugăciunile slujbei de înmormântare, oficiată de părintele Nicolae Robu. A urmărit fiecare detaliu și a înghițit fiecare cuvânt rostit de preot de acasă până la cimitir. În biserică privea cu bucurie la sfinții de pe icoane și în inimioara lui, Dumnezeu se făcuse deja auzit.

Înscena botezuri, cununii, înmormântări

S-a întors acasă, la Gura Căinarului, impresionat de cele văzute și auzite.  În mintea lui de copil se derula filmul prohodului bunelului. A meșterit un sicriu din niște scândurele găsite prin curte, a pus în el o păpușă, a îmbrăcat un capot de-a mamei și, cu o cărțulie de rugăciuni în mâini, spre uimirea celor maturi, a înscenat procesiunea funerară, rostind aproape cuvânt în cuvânt, rugăciunele slujbei de înmormântare. De atunci a început să meargă duminicile și la toate sărbătorile religioase la biserică, iar când era întrebat ce-o să se facă când va crește mare, răspundea foarte serios, spre încântarea părinților, că o să învețe de preot. În toată copilăria aduna prietenii de joacă în jurul lui și înscena botezuri, cununii, înmormântări. Deseori maică-sa îl surprindea în Casa Mare, imitând în fața icoanelor rânduiala Sfintei Liturghii. „Am avut o copilărie frumoasă. Fără bicicletă, telefon, sau tabletă. Duminicile, după sfânta slujbă mergeam cu băieții la iaz, la joacă, îi antrenam în jocuri legate de rânduielile bisericești. Îmi plăcea să fac totul singur, să am banii mei. De pe la 12 ani mergeam să vând produse lactate de la vaca noastră la piață la Bălți. Mama îmi pregătea marfa, tata mă petrecea până la tren și tot el mă întâmpina. Din banii câștigați pe care îi puneam deoparte îmi cumpăram rechizite școlare, îmbrăcăminte, încălțăminte. Lumina în inimă venea din cărțile sfinte pe care le citeam, de la preot, părinți și creștinii din biserică cu care comunicam. Mergeam pe drumul cel bun. Dar în adolescență începusem să frecventez mai rar biserica. Parcă nu mai doream să mă fac preot. După mai multe discuții cu cei care vedeau în mine un bun slujitor al Domnului, am revenit la visul meu, cimentând legătura cu biserica”, a mărturisit părintele.

Burse din partea bisericii pentru cei mai buni elevi

Și continuând drumul cel bun, a absolvit facultatea de teologie la Chișinău, după care a mai făcut și pedagogie în învățământul primar la Universitatea „Alecu Russo” din Bălți. Studiile de master tot în pedagogie le-a făcut, animat de gândul că un preot trebuie să fie în primul rând un bun învățător așa cum a fost Iisus.

Haina preoțească a îmbrăcat-o în 2003. Și-a început activitatea de preot în satul Hârtop, unde muncește până în  prezent. Prima liturghie a săvârșit-o pe 19 august, când prăznuim Schimbarea la Față a Domnului. A găsit biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” nu așa cum se aștepta. Exteriorul era într-o stare deplorabilă, iar pictura din interior nu era canonică. Biseria a fost construită în 1918. Undeva vreo 80 de ani satul n-a avut preot. Mulți ani lăcașul sfânt a fost închis, iar la începutul anilor ”90 când s-a redeschis, venea un preot din altă localitate și oficia slujbele. Părintele Sergiu a decis să se stabileacă cu traiul în sat, să fie alături de durerile și bucuriile oamenilor de aici. Și-a suflecat mânecile și, ajutat de creștinii din localitate, a început să facă schimbările necesare la biserică, atât în ziduri, cât și în biserica vie. Mai întâi s-a înfăptuit consolidarea și înfrumusețarea în exteror, apoi și în interior. În ideia de a înmulți lucrurile frumoase părintele Sergiu a instituit premierea celor mai buni elevi cu burse din partea bisericii. Mărimea bursei e simbolică -30 de lei, dar impactul este cel scontat: elevii au devenit mai stăruitori, se întrec la învățătură  pentru a merita bursa de la biserică. Cu gândul de a-i face pe copii să înțeleagă că dragostea pe care o avem pentru aproapele nostru întărește și înmulțește dragostea pentru Dumnezeu, a fondat o echpă de voluntari, care duce hrană la domiciliu  câtorva familii  aflate în dificultate, le ajută prin gospodărie.

„Purtăm Ie la Sfânta Liturghie”

Este un preot cu demnitate morală și națională, bun slujitor, dar și bun gospodar. De cum pășești pe teritoriul  bisericii, rămâi plăcut surprins de aspectul curat și frumos amenajat. Impresionează biserica, o adevărată bijuterie, care a fost restabilită în totalitate după incendiul devastator din aprilie, 2018. Bucură ochiul curățenia și bunul gust din cantina socială cu 100 de locuri în care creștinii servesc un prânz după sfânta slujba, comunică între ei. Produsele sunt procurate din donațiile făcute pentru biserică, din ajutorul dezinteresat pe care îl face pentru comunitate mama preotului, care muncește în Italia. Iubirea de Dumnezeu, iubirea pentru fiii bisericii și spiritul gospodăresc cu care este înzestrat, i-au dat imbold părintelui pentru construcția atelierului de meșteșuguri populare, unde elevii, tinerii din sat învață să brodeze, să coase costume populare, să țese covorașe tradiționale. Aici își dezvoltă  abilitățile în broderie și țesut și cei doi copii mai mari ai preotului, Ioana și Andrei. Andrei i-a brodat frățiorului Paul cămașa națională. Ioana și-a brodat singură o ie. În familie toți au costum popular. Și tot mai mulți creștini din sat îmbracă costumul popular la biserică de sfintele sărbători. Astfel se implementează cu succes proiectul  lansat de perot „Purtăm Ie la Sfânta Liturghie”. Părintele Sergiu și-a propus să amenajeze așezământul parohial așa cum a  văzut în România – cu un Centru educațional pe lângă biserică, construit în parteneriat cu instituțiile statului. Centrul va avea mai multe părți componente: casă pentru copii orfani, muzeul de istorie religioasă clădirea căruia este deja gata, bibliotecă, sală de lectură, un paraclis, pe lângă atelierul existent, un atelier de prelucrare a lemnului, un cabinet de consiliere a tinerilor, un cerc de muzică și arte, cabinet medical. Despre hărnicia și priceperea preotului vorbesc încă multe lucruri. Cu sârguință și jertfelnicie din 2013 trudește la Liceul „Miron Costin” din Florești unde predă religia, arta comportamentului moral, etica vieții de familie. Este autorul a două ghiduri metodologice, trei curicule la disciplinele școlare. Mai exercită și funcția de lector universitar la Institutul de Științe ale Educației. În acest an urmează să susțină Teza de Doctor în Pedagogia Generală.

Frumoși, fericiți și adevărați

Părintele Sergiu e și un familist bun. Avea 18 ani când a făcut cunoștință cu viitoarea preoteasă. Pe atunci era dascăl în parohia Gura-Camencii și își făcea studiile la Chișinău. După Sfânta Liturghie a plecat la hram în satul Prajila. La Jocul satului avea s-o întâlnească pe aleasa inimii. A invitat-o la un dans, la al doilea, al treilea…( Îi place foarte mult să danseze dansuri populare). Scânteia s-a aprins. Se îndrăgostise de fată la prima vedere. De dragul ei a mers la Pragila câteva zile la rând. Svetlana îl cucerise prin blândețe și căldura sufletului. Peste 10 luni  s-au căsătorit. Se întâmpla aceasta în 2001. Și de atunci înmulțesc binele și frumosul și acasă, și la biserică. Sunt frumoși, fericiți și adevărați atât pentru cei trei copii ai lor, cât și pentru întreaga comunitate. Harul Domnului să-i întărească în continuare!

Nina Neculce

PUBLICITATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Vă rugăm să introduceți numele dvs.

*

code