O sărbătoare ca o binecuvântare

0
68
Veronica Pârlea-Conovali printre soroceni (foto Nina Neculce)

E vorba de o sărbătoare a Cărții, a Binelui, a Frumosului, a Iubirii de Neam și Țară, ce a avut loc la Biblioteca Publică „Mihail Sadoveanu” din Soroca. Ne-a oferit  fiorul sărbătoresc scriitoarea Veronica Pârlea-Conovali, născută la Vărăncău, în cadrul Proiectului „Sorocenii de dincolo de Soroca”. Veronica nu a venit  singură, ci însoțită  de compozitoarea și poeta Olga Trudov-Mațarin și interpretul de muzică populară Valeriu Mocanu. Toți trei ne-au demonstrat că iubesc și gândesc românește, că știu să privească în străfundurile sufletului, că poartă în suflet povestea neamului, amestecată cu admrație și căutare.

Protagonista întâlnirii este scriitoare, jurnalistă, profesoară, textieră, autoare a 11 cărți editate, membră a Uniunii Jurnaliștilor din România și a Uniunii Scriitorilor Europeni din Republica Moldova. „Salcie plângătoare, care freamătă românește între Prut și Nistru”, a definit-o un jurnalist de peste Prut. „Suflet cald și blând, plin spiritual, înzestrat cu har crengian de povestitor”, i-am zis mai mulți soroceni ascultând-o. Ea a povestit simplu, țărănește cum a ajuns să scrie cărțile pe care și-a pus  semnătura. Mai întâi a început să scrie poezii. Era deja matură într-o măsură oarecare spiritual și ca om. Scria o poezie patriotică, măcinată de  durerile neamului. Apoi a trecut la proză scurtă, unde abordează teme actuale, teme durute despre cine am fost și suntem, despre satele noastre îmbătrânite, care încet-încet mor, despre lumea noastră încărcată de lucruri urâte. „Foarte mult contează în viața noastră să nu uităm de unde ne-am pornit și să nu uităm de oamenii pe care i-am întâlnit în calea noastră. Eu la jumătate de secol pe care l-am trăit, mă simt fericită. De ce mă simt fericită, pentru că pe unde am trecut m-am străduit nu doar să iau, dar și să întorc înapoi. Și respectiv în toate bucățile de proză, care le-am scris și artistic și de tip publicistic, am venit cu o lecție de viață, o lecție de învățat. Fiți de acord, toți creștem într-o familie, numai că nu toți avem bunei și străbunei lângă noi. Eu am avut fericita ocazie să fiu mângâiată și de bunei și de străbunei, să-i ascult pe bătrânii satului. A fost perioada cea mai bună a vieții mele. De la ei am luat ce-i mai bun, cele mai frumoase și înțelepte sfaturi”. Scriitoarea a analizat mai multe povestioare din cărțile „Țara din stele” și „Cu dragoste pentru vârsta a treia”, inspirate din realitatea zonei Soroca, de altfel, tot de prin părțile noastre fiind inspirate și celelalte cărți. Iar la final a venit cu îndemnul: „Hai să nu uităm unul de altul, să nu uităm de părinții noștri, de bunei, străbunei! Haideți, oameni buni, să ne schimbăm, să ne schimbăm atitudinea noastră unul față de altul!”

A fost o întâlnire de largă respirație patriotică la care au participat rude și prieteni de-a autoarei de la Vărăncău și Soroca, un grup de elevi împreună cu profesoara lor de la gimnaziul Vărăncău, care i-au pregătit protagonistei un frumos moment de gânduri bune, împletit cu cântec și poezie.

Nina Neculce

PUBLICITATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Vă rugăm să introduceți numele dvs.

*

code