Trecutul de ”angajat la stat” al membrilor blocului ACUM

0
17

Reporterii Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat au făcut și o radiografie a candidaților Blocului electoral ACUM, la fel ca și în cazul altor concurenți electorali, iar profilurile integrale sunt publicate pe portalul MoldovaCurata.md. În textul de mai jos citiți câteva spicuiri din aceste profiluri.

Lidera PAS, Maia Sandu, a devenit cunoscută odată cu numirea sa în funcția de ministru al Educației, în anul 2012. Cât a condus Ministerul Educaţiei, Maia Sandu s-a remarcat prin implementarea unor reforme în sistemul de educație, inclusiv reguli mai severe și camere video la examenele de bacalaureat, optimizarea şcolilor în care învăţau copii puţini, dar şi prin promovarea unui nou Cod al Educaţiei care prevedea, printre altele, alegerea şefilor instituţiilor de învăţământ prin concurs şi mai multă independenţă pentru rectorii universităţilor.

Ea a făcut parte din cele două guverne care au votat pentru acordarea garanţiilor de stat, în valoare de 9,5 și, respectiv, 5 miliarde de lei, pentru cele 3 bănci, Banca de Economii (BEM), Banca Socială şi Unibank, aflate astăzi în proces de lichidare. Doar că, la şedinţa de guvern din noiembrie 2014, Maia Sandu nu a participat, fiind degrevată din funcţia de ministră din cauza participării sale în campania electorală. Aceasta a votat însă pentru acordarea celui de-al doilea credit de urgenţă, deşi, conform stenogramei făcute publice de premierul Pavel Filip, s-a opus iniţial, întrebându-se, printre altele, „de ce eu trebuie să votez această prostie”. „Să ne amintim cine erau deponenţi la BEM. Nu erau oameni foarte bogaţi, pentru că BEM era o bancă de stat, unde îşi ţineau economiile pensionarii, oamenii de la ţară. Deci, aceştia urmau să rămână fără economiile lor peste noapte. Ei nu sunt vinovaţi că am avut un guvernator al BNM total iresponsabil, ei nu sunt vinovaţi că procurorul, CNA, prim-ministrul, şeful statului nu au reacţionat, chiar dacă, vedem acum, au fost informate din timp despre furt. Deponenţii nu trebuie să suporte costul iresponsabilităţii unor demnitari. Statul trebuie să suporte acest preţ, statul trebuie să găsească vinovaţii, resursele şi să le întoarcă în buget”, şi-a argumentat Maia Sandu votul din 27 martie 2015.

Și liderul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, a lucrat o perioadă la stat. Ce-i drept, o perioadă scurtă, mai puțin de trei ani. În 1997 el a fost angajat la Procuratura în transport, mun. Chișinău. Într-o investigație publicată în 2016, Rise Moldova a scris că Procuratura Generală a găsit în arhivă ”unele acte întocmite de către ajutorul procurorului de transport Andrei Năstase, privind controalele efectuate asupra mai multor aspecte ale activității întreprinderilor din domeniul aviației civile, inclusiv la întreprinderea de stat Air Moldova”. ”Deși, ca urmare a controalelor, au fost stabilite un șir de derogări în activitatea Air Moldova (aflată în subordinea Administrației de Stat a Aviației Civile (ASAC), condusă la acea dată de Victor Țopa – n.r.), nu au fost întreprinse actele de reacționare de procuror pe măsura încălcărilor depistate”, nota Rise Moldova, cu referire la răspunsul PG. După ce a plecat de la Procuratura în transport, Andrei Năstase s-a angajat, pentru o perioadă, la Compania de Stat ”Air Moldova”. „Am acceptat oferta Air Moldova pentru că era de perspectivă, cu investiții străine foarte mari. Este pură speculație că plecarea mea este legată de controalele la Air Moldova sau la ASAC și dosare inițiate contra lui Victor Țopa. Eu nu am emis nicio ordonanță pe numele lui Țopa și nu am fost implicat în dosarele intentate de procuratură contra lui. De fapt abia în 2002, regimul comunist a pornit mai multe dosare contra lui Victor Țopa”, a comentat liderul PPDA informația venită de la Procuratură.

Printre candidații ACUM care au fost angajați la stat sunt și Liliana Nicolaescu-Onofrei, Igor Grosu sau Dan Perciun care au făcut echipă cu Maia Sandu la Ministerul Educației în timpul reformelor legate de bacalaureat sau elaborarea Codului Educației. În privința lor nu au existat anchete jurnalistice sau controale ale CNI/ANI. De asemenea, pe listă găsim și reprezentanți ai sectorului justiției: Nicolae Roșca, fost președinte al Colegiului Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii, și judecătorii Gheorghe Balan și Domnica Manole. Nicolae Roșca este profesor de Drept la Universitatea de Stat din Moldova și nu s-a aflat niciodată în vizorul organelor de control, iar judecătoarea Domnica Manole, de la Curtea de Apel Chișinău, a fost demisă după ce a pronunțat o decizie, prin care obliga Comisia Electorală Centrală să organizeze referendumul constituțional pentru care au semnat peste 400.000 de cetățeni. În 2013, Ziarul de Gardă a scris că magistrata deţinea cele mai multe maşini dintre toţi judecători din Republica Moldova – 11. Majoritatea dintre ele erau de model Dacia (6), fiind date în chirie unei companii de taxi. După publicarea articolului, Domnica Manole a fost investigată de Comisia Naţională de Integritate (CNI), care a constatat că magistrata nu a indicat în declaraţia sa de avere un garaj, venitul din vânzarea a două maşini, două conturi bancare şi două firme ale soţului. Drept explicație, Manole le-a spus organelor abilitate că nu şi-a declarat toată averea dintr-o eroare, neintenţionat, prezentând în acest sens mai multe documente prin care se preciza că firmele nedeclarate nu i-au adus venituri, fiind nefuncţionale.

Dintre foștii angajați ai poliției, pe listele blocului ACUM figurează Constantin Boeștean și Chiril Moțpan. Boeștean este colonel în rezervă și conferențiar universitar la Universitatea de Educație Fizică și Sport, anterior a ocupat diferite funcții în cadrul Ministerului de Interne, iar timp de un an a fost rector/comandant al Academiei de Poliție ”Ștefan cel Mare”. Chiril Moțpan, și el colonel în rezervă și fost profesor universitar, a lucrat mult timp la Ministerul de Interne, șef al Direcției Comunicare și Relații cu Publicul. Și-a dat demisia în anul 2002, anunțând, printr-o declarație, că furnizase jurnaliștilor o știre falsă despre găsirea deputatului Vlad Cubreacov, care ar fi fost victima unei răpiri. Într-un  interviu pentru agenția de presă IPN în anul 2018, Chiril Moțpan a spus că a făcut-o ”pentru a nu se asocia cu minciuna și impostura ministrului Papuc și a întregului regim Voronin”, după ce și-a dat seama că a fost folosit să difuzeze o știre falsă. Gheorghe Papuc nu a comentat niciodată această afirmație a lui Chiril Moțpan.

Citiți profilurile candidaților în Parlamentul Republicii Moldova pe portalul www.moldovacurata.md

 Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.

PUBLICITATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Vă rugăm să introduceți numele dvs.

*

code