Silvicultorii au marcat sărbătoarea lor profesională. Această zi se semnează în fiecare an în a treia sâmbătă a lui septembrie. Cu această ocazie colectivul întreprinderii de stat pentru silvicultură Soroca, ce activează în 5 raioane din nordul Republicii Moldova, a sărbătorit evenimentul în cadrul unei adunări solemne.
La sărbătoare şi-a felicitat subalternii directorul general al întreprinderii Roman Gherasimov, concomitent adresând şi mesaje de salut din partea ministrului agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului Vasile Bîtcă şi directorului general al agenţiei „Moldsilva” Ion Haralampov. Cuvinte de respect şi susţinere a colegilor au rostit ingenerul-mecanic preşedintele comitetului sindical Vitalie Grosu, inginerul-silvic-şef interimar Vitalie Boguţchi, şeful adjunct al ocolului silvic Soroca Eugen Nistreanu, şeful ocolului silvic Floreşti Serghei Gulii, economistul Dumitru Gîtlan.
Un grup de silvicultori au fost distinşi cu insigne ale agenţiei „Moldsilva”, Diplome de Onoare ale administraţiei întreprinderii şi premii băneşti.
La eveniment a participat şi a rostit o alocuţiune vicepreşedintele raionului Soroca Vladimir Nicuţa. El a transmis şi felicitări cu ocazia sărbătorii din partea preşedintelui raionului Soroca Ghenadie Muntean.
Roman Gherasimov: „O bogăție ce nu poate fi apreciată în bani”
Roman Gherasimov e originar din oraşul Edineţ. În silvicultură activează un sfert de veac – pădurar, maistru, şef de ocol silvic şi director al întreprinderii de stat din Soroca.
– Domnule director, vă adresez o întrebare puţin bizară. Cam câţi arbori cresc în pădurile, de care le purtaţi grijă?
– Într-adevăr, e cam complicat să numesc o cifră concretă. Dar dacă să socotim că la un hectar de pădure cresc de la două mii şi jumătate până la peste 5 mii de arbori, apoi aproximativ am avea vreo 50 de milioane de copaci de de diferite specii. Nu mai zicem de arbuşti şi diversa faună a pădurilor.
Am mai spus anterior şi voi repeta că pădurea e şi o farmacie naturală, ce te lecuieşte şi te calmează în diferite situaţii şi complicaţii.
– Aceasta se referă mai mult la cei, ce zic că pădurea e un loc de odihnă, de relaxare, de refugiu. Dar pentru D-stră, cred, e mai mult ca atât.
– Pentru mine e modul de viaţă. Nici ziua, nici noaptea nu mă părăseşte gândul la pădure. Dar e şi ocupaţia mea profesională. Am în „spate” un colectiv de 270 de angajaţi. Cu toţii trebuie să facem un lucru comun – să păstrăm ceea ce avem, dar şi să plantăm puieţi de diferite specii de copaci.
– Totuşi, aveţi o specie preferată?
– Acesta e stejarul. E viguros, puternic, trainic. El e regele pădurilor noastre. De fapt, noi avem 6 specii de stejar. Sunt şi stejari seculari, iar 8 din ei au trecut secole de când au pornit din ghindă. Ei cresc în pădurile de la Ciutuleşti.
– Nu se ridică toporul la ei?
– Nu îndrăzneşte nimeni, căci nici puteri nu le-ar ajunge să doboare un copac, ce nu-l pot îmbrăţişa 4 bărbaţi vânjoşi. Dar ar fi o crimă faţă de natură, dacă ar încerca s-o facă.
– Copacii cresc, îmbătrânesc, se face curăţarea sanitară a pădurilor…
– În vizorul colectivului e menţinerea şi dezvoltarea biodiversităţii forestiere, regenerarea, extinderea şi protecţia masivelor împădurite. Pentru acest an e planificat să plantăm 174 de hectare de pădure, dintre care pe 100 de hectare lucrările au fost efectuate în primăvară.
Da, se fac şi tăieturi programate pentru obţinerea materialului lemnos. Însă nu se recurge în mod spontan la aceste lucrări. De fiecare dată specialiştii noştri, împreună cu reprezentanţii agenţiei „Moldsilva”, altor instituţii stabilesc locul şi modul de efectuare a tăierilor de pădure. Fiecare copac e însemnat şi numerotat, se calculează masa lemnoasă şi alţi parametri. E greşită impresia unora, că pădurarii, la discreţia lor, recurg la colectarea materialului lemnos şi stabilesc preţurile de comercializare.
– Apropo, ce preţuri sunt stabilite?
– Pentru lemnul de specii mai tari, un metru ster se vinde cu 600 de lei, iar din specii mai moi, cum ar fi plopul, teiul, salcia, e stabilit preţul de 420 de lei. Administraţia întreprinderii mereu urmăreşte cum se respectă regulile de comercializare a lemnului, căci aceasta e sursa de bază de acumulări în buget.
– Domnule director, am vorbit mai tangenţial despre unele ocupaţii ale silvicultorilor. Dar care e structura întreprinderii şi cine constituie nucleul colectivului?
– Avem în gestiune peste 15 mii de hectare de pădure. După suprafeţele împădurite noi ne plasăm pe locul 8 printre cele 23 de întreprinderi similare din republică. Structura e următoarea – 4 ocoluri silvice cu 39 de cantoane în 5 raioane. Cel mai extins, nu numai la noi, dar şi în ţară e ocolul silvic din Cuhureşti, ce întruneşte 5766 hectare de pădure.
Actualmente la noi activează 19 specialişti de bază şi 70 de pădurari. Iată aceştia şi constituie nucleul întreprinderii.
– Aţi putea să-i numiţi, selectiv, pe cei mai consacraţi silvicultori?
– Sunt mulţi, cu studii superioare de profil, cu experienţă în muncă, ce-şi dedică toate forţele exercitării funcţiilor de serviciu. Astăzi, fără a face umbră altora, pot să-i numesc pe Tatiana Vicol, inginer pentru fondul forestier, Vitalie Boguţchi, inginer silvic-şef interimar, contabilul-şef Tatiana Papîmere, economistul Dumitru Gîtlan. Merită să fie înalt apreciaţi şi pădurarii Leonid Vovc, Andrei Dogotari, Petru Potoroacă, Vitalie Guţu.
– Pe toţi îi orientaţi spre un scop comun…
– Desigur. Obiectivul nostru e să atingem nivelul de împădurire a teritoriului, în care activăm, de 15 la sută faţă de indicele de 11 procente, care e înregistrat la noi, dar şi media pe ţară. Posibilităţi umane, tehnice şi fizice avem. Dispunem şi de o pepinieră, unde se produc anual de la 1,2 până la 2 milioane de puieţi. Dar punctul vulnerabil e lipsa, de finanţe. De aceea participăm la implementarea diferitor proiecte investiţionale. Cam în glumă fie spus, eu şi prin somn elaborez proiecte.
– Despre colectiv am vorbit, faună şi proiecte la fel, dar ce am trecut cu vederea?
– Despre vietăţile ce populează pădurile şi căror le poartă de grijă în special, pădurarii. Acum avem destui mistreţi, căpriori, vulpi, iepuri. Sunt şi jderi, dihori, pisici sălbatice. E de menţionat, că în ultima vreme şi vânătorii au devenit mai „geloşi” şi nu împuşcă în tot ce le iese în cale. Dar avem şi cazuri de braconaj, pentru ce infractorii au fost traşi la răspundere.
Dintre păsări mai des întâlnim fazani, prepeliţe, porumbei, raţe, cormorani. În ultima vreme au apărut mai mulţi vulturi. Dar aceasta e spre bine, căci ei sunt ca un fel de sanitari în păduri.
Pentru vietăţile masivelor forestiere din timp depozităm hrană suplimentară, ca să le fie mai în siguranţă iernatul.
– Reieşind din cele spuse, sărbătoarea silvicultorilor aţi marcato cu noi succese şi plini de optimism.
– Şi noi avem probleme, dar nu e cazul să le evidenţiem. Ele sunt ale noastre şi noi le vom soluţiona. Colectivul e în forţă, lucrativ şi aspiră spre noi realizări. Le mulţumesc silvicultorilor noştri pentru activism în muncă şi exercitarea conştientă a funcţiilor de serviciu. Le doresc tuturor sănătate, succese şi numai bine.
Decorări
Printr-un ordin al directorului general al Agenţiei „Moldsilva” intendentului întreprinderii pentru silvicultură Soroca Vitalie Căpăţină i s-a conferit titlul de „Veteran al muncii în ramura silvică” şi i s-a acordat un premiu în valoare de 5 salarii minime pe ţară.
Cu insigna „Pentru 10 ani de muncă în paza fondului forestier de stat” au fost decoraţi pădurarii din ocolul silvic Cuhureşti Victor Morgun şi Veaceslav Martin şi pădurarul ocolului silvic Soroca Ion Moşneaga. Lor li s-a acordat şi un premiu în valoare de trei salarii minime pe ţară.
Cu insigna „Pentru 30 de ani de muncă în paza fondului forestier de stat” au fost decoraţi Ivan Prodaus, inginer pentru regenerarea pădurii, Serghei Capcelea, pădurar în ocolul silvic Floreşti şi Victor Zubatîi, maistru-pădurar în ocolul silvic Soroca. Decoraţilor li s-a acordat câte un premiu în valoare de 7 salarii minime pe ţară.
Prin ordinul directorului întreprinderii de stat pentru silvicultură Soroca Roman Gherasimov cu Diplome de Onoare au fost menţionaţi:
Parascovia Mihailiuc, contabil, aparatul central
Ivan Prodaus, inginer pentru regenerarea pădurii
Vitalie Grosu, inginer – mecanic-şef
Vitalie Boguţchi, inginer pază pentru protecţia pădurii, inginer silvic şef interimar
Vera Zabulica, contabil în cadrul ocolului silvic Soroca
Eugen Nistreanu, adjunct al şefului de ocol silvic Soroca
Victor Zubatâi, maistru pădurar în cadrul ocolului silvic Soroca
Serghei Ţurcan, adjunct al şefului de ocol silvic Floreşti
Liubovi Zaporojan, contabil în cadrul ocolului silvic Floreşti
Ivan Marchitan, maistru pădurar în cadrul ocolului silvic Floreşti
Ada Madonici, contabil în cadrul ocolului silvic Şolcani
Serghei Sverjevschi, adjunct al şefului de ocol silvic Şolcani
Constantin Ţurcan, adjunct al şefului de ocol silvic Cuhureşti
Alisa Gîscă, contabil în cadrul ocolului silvic Cuhureşti
Anatolie Potorac, maistru pădurar în cadrul ocolului silvic Cuhureşti
Pădurarii
Ocolul silvic Soroca:
Iurie Ceban, s. Alexandru cel Bun
Leonid Vovc, s. Cosăuţi
Aurel Isac, or. Soroca
Ocolul silvic Şolcani:
Vsevolod Pînzari, s. Visoca
Gheorghe Cebotari, s. Rudi
Stepan Cernomaz, com. Cremenciug
Ocolul silvic Floreşti
Ilie Repeşco, s. Vădeni
Viorel Postoroncă, s. Hîrtop
Vasilii Maciac, s. Bulboci
Ocolul silvic Cuhureşti
Alexandru Dragomir, s. Cobîlea, Şoldăneşti
Andrei Dogotari, s. Cuhureştii de Sus, Floreşti
Igor Potoroac, s. Cunicea, Floreşti
Petru Potoroac, s. Cunicea, Floreşti
